Lidia Bărbulescu, între controversele cu Macovei şi Băsescu şi prietenia cu Stănoiu

Activitatea CSM, criticată de procurorul general

Ajunsă la conducerea CSM în 2008, judecătoarea a pledat pentru condiţionarea dezvăluirii datelor profesionale din dosarele foştilor magistraţi de avizul CSM. Demersul  a venit în contextul scandalului generat de numirea Noricai Nicolai în functia de ministru al justiţiei şi de dezvăluirile din trecutul ei profesional făcute de preşedintele Traian Băsescu.

În iunie 2008, Bărculescu a susţinut publicarea pe site-ul Camerei Deputaţilor a referatului prin care se cerea urmărirea penală a lui Adrian Năstase. Tot în vara lui 2008, Bărbulescu a acordat un interviu postului Radio France, în care a făcut referiri negative la adresa profesionalismului procurorilor a modului în care aceştia instrumentează dosarele. Şefii DNA şi DIICOT au formulat o cerere de apărare a procurorilor din cele două direcţii, adresată CSM, în care Lidia Bărbulescu a fost acuzată că se exprimă public, fără a se informa, asupra unor cauze aflate pe rolul insţantelor ori în instrumentarea Parchetului şi contribuie, de fapt, la decredibilizarea justiţiei.

Lidia Bărbulescu, considera, în septembrie 2008, că numirea în funcţie a procurorilor-şefi trebuie făcută de CSM, şi nu de preşedinte. Ea şi-a susţinut poziţia  chiar şi după ce Curtea Constituţională a decis că prerogativa numirii în funcţie a procurorilor şefi trebuie să rămână în sarcina preşedintelui, potrivit Constituţiei.

În toamna lui 2008, Lidia Bărbulescu a sesizat Avocatul Poporului, susţinând că declaraţiile de avere nu trebuie să fie publice, însă după amplificarea scandalului în presă, a rectificat cele declarate, spunând că sesizarea viza doar adresele din declaraţiile de avere.

Prezentă la bilanţul CSM pe 2008 din 8 ianuarie 2009, procurorul general Laura Codruţa Kovesi a criticat dur activitatea acestei instituţii. Ea a acuzat CSM de inconsescvenţă în ceea ce priveşte Inspecţia Judiciară şi a atras atenţia că, uneori, inspectorii CSM interpretează legislaţia după criterii personale. De asemenea, a subliniat problema credibilităţii CSM şi cea a deficitului de personal din parchete, care creează posibilitatea ca unii magistraţi să încalce legea.

Prietenia cu Rodica Stănoiu şi conflictul cu Monica Macovei

În aprilie 2003, când judecătoarea Lidia Bărbulescu a fost numită în funcţia de vicepreşedinte al ÎCCJ, presa a pus ascensiunea ei pe seama prieteniei cu ministrul justiţiei din acea vreme, Rodica Stănoiu. Până în 2004, CSM nu putea să propună spre a fi promovaţi în funcţii decât judecători care erau mai întâi recomandaţi de către ministrul justiţiei. De asemenea, presa a speculat că tot datorită fostului ministru PSD, Rodica Stănoiu, Lidia Bărbulescu a promovat, în 2001, de la Tribunalul Olt direct la Curtea Supremă, fără a mai trece şi prin stadiul de judecător de Curte de Apel.

Conflictul dintre magistratul Lidia Bărbulescu şi fostul ministru al justiţiei Monica Macovei a izbucnit la începutul anului 2005, atunci când Macovei a cerut CSM să constate că Bărbulescu ocupa ilegal funcţia de vicepreşedinte al instanţei supreme, dar a fost contrazisă de colegii acesteia din Consiliu.

Ulterior, judecătoarea a încercat să obţină anularea unei legi iniţiate de Macovei, prin care se înlătura posibilitatea magistraţilor de a-şi cumpăra locuinţele de serviciu. Lidia Bărbulescu locuia într-un astfel de apartament şi intenţiona să-l achiziţioneze. Ea a acţionat în judecată, în mai 2005, Ministerul Justiţiei şi s-a opus anulării acestei posibilităţi.

În octombrie 2005, Lidia Bărbulescu s-a aflat în centrul unui alt scandal mediatic, fiind acuzată de trafic de influenţă. Monica Macovei a sesizat CSM, acuzând-o pe Lidia Barbulescu că, în calitatea ei de membru al Consiliului, ar fi făcut presiuni pentru modificarea regulamentului examenului de admitere la Institutul National de Criminologie (INC), pe care urma să-l susţină şi fiica ei, Alina Bărbulescu, prin eliminarea probei de Drept civil. În final, CSM a decis că nu e necesar să trimită cazul Comisiei de disciplină.

Critici la adresa lui Traian Băsescu

Lidia Bărbulescu a intrat în contradictoriu, de nenumărate ori, cu preşedintele Traian Băsescu. Ea i-a dat o replică dură preşedintelui după criticile acestuia la adresa magistraţilor şi a sentinţelor date de aceştia, în discursul de Ziua Justiţiei, din iulie 2007, de la Alba Iulia. După ce preşedintele a explicat că magistraţii au drepturi, dar că acestea le sunt acordate pentru a face dreptate cetăţeanului, şi nu pentru interesele lor proprii, Bărbulescu, a afirmat că momentul şi cadrul în care preşedintele a lansat atacurile la adresa justiţiei nu erau potrivite. Ea a mai spus că "independenţa justiţiei funcţionează, dar nu trebuie să primim lecţii nici de aici, nici din altă parte cum să aplicăm legea, ce pedepse să dăm şi cum să luptăm cu corupţia".
Lidia Bărbulescu a adăugat că nimeni, "nici chiar preşedintele României" nu poate comenta soluţiile pronunţate de judecători, "fără a fi pasibili de a li se reproşa încălcarea principiului independenţei justiţiei, principiu ce stă la temelia statului de drept".

În februarie 2008, judecătorul Lidia Bărbulescu a calificat drept o "pată deosebită asupra judecătorilor şi procurorilor" declaraţia preşedintelui Traian Basescu, conform căreia 25% dintre magistraţi au colaborat cu Securitatea.

Bărbulescu a intrat în conflict cu şeful statului şi în vara lui 2008, cu ocazia propunerii lui Predoiu a denumire a altui şef la DNA şi a discuţiei privind desemnarea procurorilor-şefi. Pe atunci preşedinte al CSM, Lidia Bărbulescu, a declarat că textele constituţionale indicate de Traian Băsescu privind numirea procurorilor sunt exacte, numai că interpretarea trebuie făcută de jurişti, nu de şeful statului, precizând că politicienii trebuie să depolitizeze justiţia. Băsescu i-a trimis pe politicieni la textul constituţional, comentând ironic faptul că nu le-ar strica să mai citească din legea fundamentală şi invocând mai multe articole care fac referire la atribuţiile preşedintelui de numire în funcţii publice.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ulterior, că ar putea sesiza Curtea Constituţională în cazul legii prin care se urmăreşte numirea procurorilor-şefi de către CSM, el criticând-o dur pe Lidia Bărbulescu, preşedintele CSM, şi sugerând că aceasta este incompetentă în materie de Constituţie.

Lidia Bărbulescu a fost cea care a condus completul de nouă judecători care a restituit dosarul "Flota" la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), pentru vicii de procedură. În acest dosar era acuzat şi Traian Băsescu.

Criticată de Comisia Europeană

În raportul de ţară din iunie 2007, la capitolul dedicat Justiţiei, Comisia Europeană constata că "răspunderea şi moralitatea CSM şi a membrilor săi, individual, continuă să constituie motive de îngrijorare". Bruxelles-ul se referea la faptul că unii membri CSM, printre care se număra şi Lidia Bărbulescu, şi-au păstrat şi funcţiile de conducere din instanţe sau Parchete, adică sunt concomitent şi arbitri şi jucători.

De asemenea, în perioada când aceasta era preşedintele CSM, Comisia considera că "CSM este lent în ceea ce priveşte deciziile privind managementul şi deciziile disciplinare. De multe ori, sancţiunile pe care le impune sunt minore".
Bărbulescu a câştigat, în 2008, peste 440.000 de lei
Lidia Bărbulescu deţine un apartament în Slatina şi este posesoarea a două autoturisme, un BMW şi o Skoda Octavia. Deţine un cont curent şi de economii deschis în 2008, în valoare de  40.000 lei, şi are un credit auto de 40.000 euro.

Lidia Bărbulescu a câştigat în 2008, potrivit declaraţiei de avere, aproximativ 440.000 lei din activităţile desfăşurate şi din salariile restante. Astfel, a primit, ca preşedinte al CSM, 175.728 de lei, de la INM 10.168 lei, iar din salarii restante 134.850 de lei de la ÎCCJ şi 19.741 lei de la CSM.

Magistratul Lidia Bărbulescu a fost aleasă, joi, cu majoritate de voturi, de Secţia de judecători a CSM preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, propunerea urmând să fie trimisă preşedintelui Traian Băsescu, şeful statului semnând astfel de numiri.