Judecătorul CCR Aspazia Cojocaru a rămas cu verdictul de necolaborare cu Securitatea

Asociaţia "Societatea pentru justiţie" a cerut Curţii de Apel Braşov să anuleze decizia Colegiului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) nr. 1399, din 26 aprilie 2007, prin care a fost admisă contestaţia formulată de judecătorul Curţii Constituţionale a României (CCR) Aspazia Cojocaru împotriva deciziei CNSAS privind apartenenţa acesteia, în calitate de colaborator al Poliţiei Politice comuniste.

CNSAS a constatat, prin decizia din 8 februarie 2007, că Aspazia Cojocaru a fost colaborator al Poliţiei Politice comuniste. În dosarul de urmărire informativă se arată, potrivit SoJust, că judecătoarea CCR a fost abordată de un ofiţer din cadrul Securităţii Municipiului Bucureşti în scopul de a se obţine date despre o persoană "suspectă de legături cu fugari şi persoane din emigraţia română".

"Din acelaşi dosar de urmărire mai rezultă că Aspazia Cojocaru a fost contactată la diferite date (15 martie 1984, 21 martie 1984), ocazie cu care a prezentat ofiţerului de securitate mai multe date despre anumite persoane, bursieri români în perioada anterioară la Facultatea de Drept Comparat din Strasbourg, condiţiile materiale ale acestora, cine se ocupă de bursierii români etc., informaţii pe care Aspazia Cojocaru, după cum se consemnează în Decizia nr. 361/2007, le-a prezentat 'amănunţit', însă cu o oarecare teamă", mai arată SoJust în acţiunea depusă în instanţă.

Cu ocazia unei alte contactări de către ofiţerul de securitate, susţine SoJust, Aspazia Cojocaru "a relatat o serie de aspecte privind comportarea colegilor ei în străinătate", afirmând că "acceptă să scrie note şi respectă regulile de conspirare impuse de munca informativă", pentru următoarea întâlnire stabilită cu ofiţerul de securitate având şi sarcini pe care urma să le îndeplinească, acelea de "a pregăti date privind persoanele cunoscute în Paris, precum şi preocupările şi situaţia materială a acestora".

Conform aceleiaşi decizii CNSAS nr. 361, din 8 februaruie 2007, invocată de SoJust în instanţă, Aspazia Cojocaru a informat Securitatea cu privire la o colegă, despre care a afirmat că aceasta "a obţinut o bursă în Grecia, fără discutarea propunerii în Adunarea generală".

În decizie se mai consemnează că judecătoarea CCR ar fi relatat ofiţerului de securitate ca acea colegă este "cea mai elegantă persoană din institute, dând impresia unei situaţii materiale deosebite", că a fost plecată cu soţul ei în Algeria timp de patru ani şi că, anual, această colegă îşi schimbă domeniul de cercetare, fiind şi "o vizitatoare a Ambasadei Franţei la Bucureşti".

Toate aceste informaţii date de Aspazia Cojocaru au avut ca efect, după cum se arată în Decizia CNSAS nr. 361/2007, luarea colegei în evidenţa operativă a "Serviciului 3", organ de securitate.

CNSAS a concluzionat, în considerentele acestei decizii, că "prin informaţiile furnizate Securităţii, Aspazia Cojocaru a adus atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului – dreptul de a fi liber de imixtiuni arbitrare sau ilegale în familie, la domiciliu sau corespondenţă (art. 17 din Pactul privind Drepturile Civile şi Politice)", susţine SoJust.

Aspazia Cojocaru a contestat decizia CNSAS, iar Consiliul a admis ca întemeiată contestaţia, stabilindu-se, printr-o decizie din 26 aprilie 2007, că nu a fost agent/colaborator al Poliţiei Politice comuniste. CNSAS şi-a motivat decizia susţinând că Aspazia Cojocaru, după contactare, a întocmit informări olografe semnate "Ana", nume de botez conform probelor depuse la dosar, informările olografe conţinând, la cererea ofiţerului de securitate, informaţii şi date personale despre anumite persoane.

Dar ofiţerul ce o contacta pe Cojocaru a aflat dintr-o sursă că aceasta s-a plâns că "a fost anchetată de organele de securitate în legătură cu persoanele care au primit burse de studii la Strasbourg, că a fost întrebată despre legătura cu un fugar român şi dacă s-au întâlnit la Paris", propunerea ofiţerului de securitate fiind aceea ca Aspazia Cojocaru să fie menţinută ca legătură şi să i se ceară materiale scrise "pentru a o dezinforma în legătură cu scopul urmărit de organele de securitate. Drept urmare, CNSAS a concluzionat, în urma contestaţiei judecătoarei, că aceasta nu a fost colaborator sau informator.

SoJust susţine, însă, că Aspazia Cojocaru a acceptat să dea informaţii, lucru care transpare din relatarea făcută de ofiţerul de securitate ce a contactat-o, potrivit căruia aceasta "acceptă să scrie note şi respectă regulile de conspirare impuse de munca informativă". "Din relatările olografe ale Aspaziei Cojocaru rezultă, cu prisosinţă, că a dat informaţii despre activităţi ale unor bursieri români la Paris şi ale unor alte persoane", arată SoJust.