Iohannis critică în termeni duri pactul care a mutilat România și îndeamnă la claritate morală
Klaus Iohannis a transmis miercuri un mesaj cu prilejul Zilei Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, în care le cere autorităților locale și centrale să dea dovadă de "claritate morală" în onorarea celor ce au făcut parte din rezistența anticomunistă sau antifascistă.
"Orice tip de rezistență sau opoziție care s-a îndepărtat însă de valorile democratice și care a îmbrățișat ideologii extreme, care a negat supremația condiției umane și a instituțiilor libertății democratice, luptând împotriva unui totalitarism sub o altă formă de totalitarism și extremism, nu poate fi valorizată. Recunoașterea și omagierea doar a acelor modele care au luptat împotriva totalitarismului de pe poziții democratice reprezintă și un semnal pe care îl transmitem tinerei generații: doar conștientizând ce a fost drept și ce a fost greșit în trecutul recent vom putea construi un viitor prosper pentru țară. Tocmai de aceea este important ca autoritățile centrale și locale să dea dovadă, în numele crezului democratic, de claritate morală în eforturile lor de onorare a celor care au făcut parte din rezistența antifascistă sau anticomunistă", spune șeful statului în mesaj.
El subliniază că semnarea, la 23 august 1939, a Pactului Ribbentrop-Molotov a însemnat consacrarea faptului că "fascismul, nazismul și comunismul nu sunt altceva decât forme de manifestare ale acelorași expresii antidemocratice, de ură și intoleranță".
"În acele vremuri de cumpănă, au existat oameni care, cu prețul vieții ori al unor experiențe traumatizante și umilitoare, au luptat pentru libertate și apărarea demnității umane și s-au opus fascismului și comunismului, în toate formele lor. Cu recunoștință și admirație pentru eroismul victimelor, exprimăm întreaga noastră considerație și compasiune, încurajând totodată datoria de a le cinsti memoria și amintirea", arată șeful statului.
Președintele Iohannis adaugă că Pactul Ribbentrop-Molotov a fost un "act odios al istoriei îndreptat inclusiv împotriva Marii Uniri și a dezideratului de pace și libertate al societății românești".
"Pentru condamnarea sa fermă și neechivocă, Centenarul României trebuie să ne găsească consecvenți în lupta pentru apărarea democrației, a statului de drept și a libertăților individuale. Să nu uităm că mai bine de jumătate din cei o sută de ani care se împlinesc de la realizarea idealului național i-am trăit sub dictaturi, iar mare parte dintre personalitățile care au contribuit la Marea Unire au fost persecutate de regimurile totalitare. De aceea, astăzi, eforturile noastre trebuie să se îndrepte către sancționarea și condamnarea tuturor acțiunilor care ar putea afecta drumul României pe traiectoria democratică inițiată în Decembrie 1989 și consolidată odată cu aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. În actualul context european și global, marcat de numeroase provocări și incertitudini, apărarea și consolidarea statului de drept, a democrației și libertății împotriva oricăror inamici ostili societății deschise reprezintă o prioritate a prezentului", evidențiază șeful statului.