Guvernul invocă pentru desfiinţarea Cancelariei rapoartele CE şi poziţia Băncii Mondiale

Structura organizatorică, statul de funcţii şi numărul maxim de posturi ale SGG vor fi aprobate printr-o decizie a premierului.

Prin bugetul SGG vor fi finanţate structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului care, potrivit deciziei de miercuri a Executivului, sunt următoarele: aparatul propriu de lucru al primului ministru, aparatul propriu de lucru al vicepremierului, DLAF, Corpul de Control al Primului Ministru, Departamentul pentru Relaţii Interetnice - structuri fără personalitate juridică - şi Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, DAE, ambele structuri cu personalitate juridică.

Vor mai funcţiona, potrivit actului normativ, tot în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, şi "alte departamente organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică, în subordinea primului ministru, a căror înfiinţare sau funcţionare se aprobă prin HG".

Şeful SGG va coordona Departamentul pentru Relaţii Interetnice, INS, Agenţia Naţională pentru Romi, Oficiul Român pentru Adopţii, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, ORNISS şi ANRMAP.

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), Inspectorul de Stat în Construcţii (ISC), Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS), AVAS, Agenţia de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială, Oficiul de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (OPCSB), Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, Agenţia Naţională Anti-Doping şi Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor sunt instituţii a căror activitate va fi coordonată de un secretar de stat din cadrul SGG, desemnat printr-o decizie a primului ministru.

Guvernul argumentează necesitatea adoptării actului normativ prin care a desfiinţat Cancelaria spunând că actuala organizare a aparatului de lucru al Guvernului este nefuncţională, existând suprapuneri în unele domenii, precum coordonarea politicilor publice şi planificarea strategică.

Autorii invocă şi raportul de monitorizare din 2005 al Comisiei Europene, potrivit căruia SGG şi Cancelaria premierului "se confruntă cu suprapuneri în ceea ce priveşte atribuţiile şi funcţiile specifice". 

Se invocă şi poziţia Băncii Mondiale, potrivit căreia este necesară reformarea şi restructurarea aparatului de lucru al Guvernului. În plus, spun reprezentanţii Executivului, România este singurul stat din UE unde structura centrală a Executivului este alcătuită din două instituţii distincte.

Aparatul propriu de lucru al primului ministru va avea în componenţă, potrivit noului act normativ, Cabinetul primului ministru, Corpul secretarilor de stat şi consilierilor de stat ai premierului şi Registratura primului ministru. În aparatul de lucru al premierului vor putea funcţiona şi alte compartimente care vor fi stabilite prin decizia premierului.