Frankfurter Allgemeine Zeitung: PSD l-ar sacrifica pe Năstase pentru ca CE să încheie monitorizarea pe justiţie
Intrarea PSD în guvern a declanşat o luptă sângeroasă pentru putere între diferitele grupări, social-democraţii cochetând chiar cu ideea de a oferi Comisiei Europene judecarea unor personaje grele din partid precum Adrian Năstase în schimbul încheierii monitorizării pe justiţie, scrie presa germană.
Un articol
în Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) intitulat "Haită de lupi
carpatini la putere" analizează "lupta pentru ciolan" a guvernării
PDL-PSD, eşecul preşedintelui Traian Băsescu de a reînnoi clasa
politică şi testul reînnoirii mandatului lui Daniel Morar la şefia
Direcţiei Naţionale Anticorupţie ca ultimă instituţie funcţională de pe
vremea reformelor din 2005-2006.
"Puterea se împarte într-un nou mod la Bucureşti de când guvernează
marea coaliţie dintre PDL şi PSD. Înainte, pe moştenitorii politici ai
lui Ceauşescu îi unea ura faţă de preşedintele Băsescu, fostul ministru
al justiţiei Monica Macovei şi procurorul-şef Daniel Morar, numit de
aceasta în fruntea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Acum, când tocmai
Băsescu le-a făcut posibilă reîntoarcerea la putere, postcomuniştii se
aruncă unul împotriva altuia cu o ură ce aduce mai degrabă a haite de
lupi carpatini decât a intrigi complicate de palat bizantin",
comentează ziarul german.
FAZ aminteşte de ameninţarea telefonică a lui Miron Mitrea că îşi va "înfige colţii în beregata" lui Mircea Geoană, pentru că nu a obţinut postul de vicepreşedinte al Senatului ce a revenit lui Dan Voiculescu, "fost om al Securităţii şi agent valutar al lui Nicolae Ceauşescu".
Mircea Geoană nu este foarte puternic în funcţia sa de preşedinte PSD
"Miron Mitrea şi Dan Voiculescu au multe în comun. Amândoi au învăţat
afacerea politicii pe vremea Conducătorului, amândoi sunt suspectaţi de
corupţie, amândoi au fost scutiţi de a răspunde în faţa instanţei
datorită relaţiilor lor din Parlament şi din justiţie, ambii
întruchipează arhetipal starea parlamentarismului românesc", apreciază
FAZ.
Ziarul german constată că Mircea Geoană nu este foarte puternic în
funcţia sa de preşedinte PSD, chiar dacă este "fiul unui important
general de Securitate". Cu toate că Geoană a demonstrat forţă în
demiterea ministrului de Interne Gabriel Oprea, "el a fost nevoit să
accepte înlocuirea acestuia tot cu un om al baronilor locali şi nu unul
loial lui", remarcă publicaţia germană.
Liviu Dragnea este unul dintre cei mai faimoşi traseişti politici din ţară
Despre noul ministru de interne Liviu Dragnea FAZ scrie că "este unul dintre cei mai faimoşi traseişti politici din ţară", amintind de trecerea lui Dragnea din PD în PSD la finalul guvernării CDR în 2000. "Este un personaj binecunoscut la DNA, care nu a reuşit însă să îl pună sub acuzare pentru deturnare de fonduri UE. Ca nou ministru de interne, va trebui să lupte şi împotriva corupţiei, i-a amintit preşedintele Băsescu la învestirea în funcţie. Nimeni nu a râs", comentează cotidianul german.
România are o problemă cu corupţia
"România are o problemă cu corupţia - dar printre politicieni nu atât
corupţia în sine este percepută ca problemă, cât ruşinea de a fi o ţară
sub monitorizare specială a UE din această cauză. Fostul guvern al
premierului Tăriceanu a stopat practic lupta anticorupţie după ieşirea
de la guvernare a PDL. Tocmai în acest domeniu noul guvern al
premierului Emil Boc a demonstrat continuitate, preluându-l pe fostul
ministru al justiţiei", explică FAZ.
"În cercurile PSD se vorbeşte de un plan special, prin care să i se
propună chipurile Comisiei Europene un troc: câţiva politicieni de rang
înalt să ajungă în tribunal, iar în schimb Executivul european să
încheie monitorizarea şi restul cazurilor să fie clasate. Pentru PSD,
un efect pozitiv secundar ar fi că ar putea scăpa de fostul premier
Adrian Năstase, care lucrează prea evident la reîntoarcerea sa în prima
ligă a puterii. Iar în Parlament, toţi cei cărora DNA-ul le este pe
urme vor putea răsufla uşuraţi", scrie cotidianul german.
Lăcomia PD-L nu este mai puţin puternică faţă de cea a PSD-ului
Despre PDL, FAZ notează că deşi este considerat partidul preşedintelui,
nu s-a apropiat mai mult decât celelalte partide de principiile
transparenţei şi curăţeniei invocate în repetate rânduri de Băsescu.
"Lăcomia PDL nu este mai puţin puternică faţă de cea a PSD-ului, căci
de la spargerea coaliţiei guvernamentale cu PNL în aprilie 2007,
partidul prezidenţial a fost complet izolat politic", comentează ziarul
german.
"Ca şi PSD, PDL are rădăcinile în Frontul Salvării Naţionale, care a
preluat puterea în haosul revoluţiei şi loviturii de stat din decembrie
1989. Vechile reţele comuniste, care ani de-a rândul au blocat
democratizarea şi reformarea societăţii, sunt din nou la putere",
constată FAZ.
"Marele mister al politicii interne româneşti este cum a putut
preşedintele Băsescu să fie de acord cu o asemenea coaliţie. Chiar el a
recunoscut apoi la o emisiune TV că prin asta a pierdut 80%
din alegătorii săi. Nu mai e sigur nici măcar că va mai candida în
toamnă pentru un al doilea mandat," scrie FAZ, constatând că
preşedintele "a abandonat în mod evident intenţia sa de a lucra cu
insistenţă la o înnoire a clasei politice".
"Dacă va reuşi măcar să salveze DNA ca ultimă instituţie funcţională
din perioada reformelor se va putea vedea când se decide asupra
prelungirii mandatului lui Daniel Morar. Dorinţa de a-l elimina o au
toate facţiunile rivale din PSD, PNL-ul din opoziţie şi în secret nu
puţini din PDL", conchide Frankfurter Allgemeine Zeitung.