Fostul deputat Adrian Vilău a colaborat cu Securitatea, a decis definitiv instanţa

Adrian Vilău nu a fost declarat colaborator al Securităţii pentru că informaţiile pe care le-a oferit despre colegii săi nu au vizat încălcarea dreptului la viaţa privată al acestora, dreptul la libera exprimare şi libertatea opiniilor, au motivat magistraţii Tribunalului Bucureşti hotărârea.

Judecătorii notează, în motivarea deciziei prin care au constatat că Vilău nu a fost colaborator al fostei Securităţi, că "prin aceste înscrisuri denumite de pârât note informative, instanţa reţine că acestea nu au vizat încălcarea dreptului la viaţa privată a acestora şi dreptul la libera exprimare şi libertatea opiniilor. Astfel, informaţiile priveau activităţi şi atitudini ale unor persoane care povesteau evenimente din viaţa lor, relatau atitudini, sentimente şi opinii, care însă nu aveau legătură cu regimul totalitar comunist".

Mai mult, instanţa arată că Vilău "dădea asigurări", în notele de la Securitate, că persoanele despre care dădea informaţii nu vor rămâne în străinătate dacă vor primi paşaport.

Totodată, magistraţii consideră că "reclamantul (n.r.- CNSAS) avea obligaţia să administreze probatorii complete care să nu lase umbre de îndoială asupra persoanei în privinţa căreia s-a îndreptat cu acţiunea în constatare (n.r. - Adrian Vilău)".

Pe de altă parte, judecătorii Tribunalului Bucureşti notează în motivare că Vilău a primit, în 2000, o decizie de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, prin care s-a stabilit că nu a făcut poliţie politică, iar în 2006 CNSAS a mai primit "actele depuse la acest dosar", însă nu a emis o altă decizie prin care să arate că Vilău a colaborat cu fosta Securitate.

Tot în motivare, magistraţii notează că, din analiza dosarului, rezultă că Adrian Vilău a fost recrutat de Securitate pe 28 februarie 1984, când a semnat un angajament şi a fost de acord să sprijine organele Securităţii "în vederea cunoaşterii şi prevenirii săvârşirii unor infracţiuni sau altor manifestări antisociale". Mai mult, magistraţii notează că Vilău a dat note informative timp de 4 ani sub numele conspirative Ion Popescu, Tudor Costea, Ion Guta şi Cameleonu despre Dan Pitpiac, Mariana Roşu, Daniela Popa, Alexandru Răzvan şi Emil Hollinger.

Adrian Vilău a fost deputat în legislaturile 1990-1992, 1992-1996 şi 1996-2000 din partea fostului FSN, apoi din partea Partidului Democrat. Vilău a fost exclus din PD în 1999, din cauza acuzaţiilor potrivit cărora a colaborat cu securitatea şi a unor articole de presă în acest sens. La aceea vreme el era proaspăt numit preşedinte al comisiei parlamentare de control al SIE.

În 2006, Vilău şi-a recunoscut trecutul şi a făcut publice detalii din dosarul său de Securitate. El a susţinut că a fost racolat în anul 1984 şi ar fi trebuit să dea informaţii despre studenţii străini aflaţi la aceeaşi facultate cu el. Vilău a spus că a acceptat colaborarea deoarece, în acelaşi an, avusese loc, la Bucureşti, un atentat asupra unui înalt demnitar palestinian, în contextul în care majoritatea studenţilor străini din facultatea la care studia el erau palestinieni. Tot în 2006, Vilău a spus că din cauza dosarului său a fost şantajat înainte de a fi exclus din PD.