Florin Iaru: Evoluţia lichelelor
Ţin minte ca acum. Eram câţiva amărâţi în stradă, forţând barajul poliţiei, iar de sus, de la ferestre, spectatorii bucureşteni ai Căii Victoriei ne urmăreau cu nelinişte. De ce nelinişte? Păi, din două motive întemeiate. Primul ar fi fost apropierea Crăciunului.
Oamenii se pregătiseră, făcuseră oarece cheag, antamaseră vinul şi, cu câteva pile, cunoştinţe, relaţii, aveau de pe acum în frigider şi o ciosvârtă de carne. Acu’, veneau nebunii ăştia cu steagul găurit să strice bunătate de sărbătoare. Ceauşescu se va supăra, o să stingă lumina, o să fie anchete, consemnări la serviciu, gărzi, te pomeneşti că vom sărbători Crăciunul prin muncă!