Festivalul Internaţional de Film Bucureşti se mută, de anul acesta, din Capitală

"Am investit mulţi bani în acest festival şi am muncit enorm, vreme de cinci ani. Nu vreau să îmi bat joc de ei. Simt că dacă nu mut festivalul din Bucureşti va muri. Nu pot să las pe cei din anumite găşti, care mă urăsc, să distrugă munca unei întregi echipe. Încă mai am credit în afară (în străinătate - n.r.), deşi ura a fost exportată", a spus directorul festivalului, Cornelia Paloş.

Locul în care se va desfăşura festivalul nu a fost încă dezvăluit, de teamă că "telefoanele şi chiar micile şi intervenţii politice vor funcţiona", însă, potrivit Corneliei Paloş, evenimentul va fi găzduit de un oraş unde oamenii sunt deschişi spre asemenea evenimente culturale şi se va bucura de susţinerea consiliului local.

Intervalul de desfăşurare va fi şi el schimbat. Astfel, în loc de perioada iunie-iulie, când au avut loc ediţiile trecute, festivalul se va desfăşura în perioada 28 septembrie - 4 octombrie. "Nu vreau să mai fie alte scandaluri legate de faptul că să prezint în festival un film care era dorit de festivaluri din România. Între timp, am descoperit că avem şi asemenea ierarhizări. E şocant, pentru că în alte ţări sunt zeci de festivaluri, iar organizatorii nu-şi permit să facă asemenea diferenţieri", precizează directorul evenimentului.

Potrivit Corneliei Paloş, la ediţiile anterioare ale festivalului, mai mulţi invitaţi străini au fost contactaţi de alte persoane din industria cinematografică autohtonă, încercându-se astfel discreditarea evenimentului.  

Filmele prezentate în cadrul festivalului vor fi proiectate, după eveniment, şi în alte oraşe din ţară, aşa cum s-a întâmplat şi la ediţiile anterioare.

Bugetul ediţiei de anul acesta - 500.000 de lei, din care 200.000 de la Centrul Naţional al Cinematografiei - este considerat de organizatori ca fiind suficient. "Noi întotdeauna am avut bugete reale. Cu banii ăştia poţi avea şi invitaţi, şi filme bune, şi cazări plătite, şi transport filme şi selecţioner străin", mai spune Paloş. Valoarea totală a premiilor va fi de 18.000 de euro.

Festivalului va include, şi la ediţia de anul acesta, programul regional "CineBlackSea", singurul de acest gen din zonă, care se adresează cineaştilor din ţările bazinului Mării Negre şi are trei secţiuni: lungmetraje, documentare şi scurtmetraje. În festival vor mai fi "Woman în cinema", cu aceleaşi trei secţiuni, şi categoriile "Panorama", cu două secţiuni, una internaţională şi alta necompetitivă, şi "Focus", categorie necompetitivă.

Termenul limită de înscriere a filmelor este 1 august, dar deja selecţionerii au început să vizioneze filme şi au ales, până în prezent, 40 de pelicule. Acest număr va fi completat de alte filme trimise organizatorilor, dar şi de pelicule vizionate de selecţioneri la alte festivaluri.

La fiecare dintre ediţiile precedente ale BIFF au fost prezentate între de 50 şi 70 de filme. Printre producţiile prezentate până acum la BIFF în afara competiţiei s-au numărat, în 2007, premiera naţională a peliculei premiate cu Oscarul pentru cel mai bun film străin, "Das Leben der Anderen" (Viaţa celorlalţi), regizat de danezul Florian Henkel, "Breakfast on Pluto" (Micul dejun pe Pluto), de Neil Jordan, "The Wind That Shakes The Barley" (Vântul care agită spiritele), de Ken Loach, şi "9th Company" (Compania a noua), în regia lui Fiodor Bondarciuk. Tot în afara competiţiei, în 2008, cele mai importante filme au fost "It's Hard to Be Nice" (E greu să fii amabil), de Srđan Vuletić, "Eduart", regizat de Angeliki Antoniou, şi "The Trap" (Capcana), în regia sârbului Srdan Golubovic.

În competiţiile din ultimii doi ani, considerate de organizatori drept cele mai reuşite, au fost prezentate, printre altele, filme ca "A Trip to Karabakh" (Călătorie la Karabakh), regizat de Levan Tutberidze, "Times And Winds" (Vântul şi vremurile), de Reha Erdem, "Shortbus", în regia lui John Cameron Mitchell, "This is England" (Aceasta este Anglia) de Shane Meadows, "Comme des voleurs (a l'est)" (Pe furiş), de Lionel Baier, "Nothing Personal" (Nimic personal), de Larisa Sadilova, "Tavka" (Frica de Dumnezeu), a lui Ozer Kiziltan, "Little Moth" (Micuţa Molie), de Peng Tao şi "Heile Welt" (Toate Lucrurile Invizibile), în regia lui Jakob M. Erwa.

Câştigătorii de anul trecut au fost, la scurtmetraje, "Valuri", de Adrian Sitaru, şi "Rifat", regizat de Emin Alper, iar la documentare, "How to Become a Hero" (Cum să devii erou), de Mladen Maticevic, şi "Lakshmi and Me" (Eu şi Lakshmi), de Nishita Jain. În cadrul programului CineBlackSea, cel mai bun film a fost ales "The Refugee" (Refugiatul), de Reis Celik, premiul pentru cel mai bun regizor i-a revenit lui Iglika Triffonova, pentru "Investigation" (Investigaţia), iar distincţia pentru cel mai bun debut i-a fost acordată lui Ozer Kizitlan, pentru pelicula "Tavka" (Frica lui Dumnezeu).