FBI foloseşte o tactică delicată pentru a dejuca atentate în SUA, organizarea de flagrante

Sub acoperire, un agent FBI îi oferă unui jihadist o maşină plină cu explozibili falşi, după care organizează un flagrant şi îl arestează.

În vârstă de 29 de ani, un american a fost arestat miercuri la Springfield (Illinois), în timp ce încerca să detoneze de la distanţă un camion-capcană. Vehiculul fusese pregătit de agenţi FBI sub acoperire şi era inofensiv.

Şi un iordanian în vârstă de 19 ani, care locuia ilegal în Statele Unite, a fost arestat joi în Dallas (Texas). Tânărul fusese abordat în urmă cu mai multe luni de agenţi americani sub acoperire. El plasase la baza unui zgârie-nori o maşină-capcană, pe care poliţiştii o umpluseră cu explozibili falşi.

Într-o Americă ieşită recent din administraţia Bush, marcată de derive în lupta împotriva terorismului, rolul pe care forţele de ordine este posibil să îl fi jucat în trecerea la astfel de acţiuni rămâne un punct delicat, chiar dacă populaţia este îngrijorată în primult rând de un eventual atentat.

Potrivit autorităţilor americane, ambii bărbaţi acţionau în numele Al-Qaida, dar nu îşi împărtăşiseră proiectele cu nimeni în afară de agenţii infiltraţi.
În lunile în care au fost supravegheaţi, ei au spus în repetate rânduri că vor să comită atentate pe teritoriul Statelor Unite. Dar doar vorbele nu sunt suficiente pentru a lansa urmăriri în justiţie în SUA, potrivit juriştilor întrebaţi de AFP. Pe de altă parte, faptul că ei au ales singuri  locurile unde ar putea comite atacuri şi faptul că au urcat la volanul vehiculelor-capcană ar putea fi de ajuns, au adăugat ei.

"A acţiona şi a vrea să acţionezi sunt două lucruri diferite", explică Francesca Laguardia, directoare pentru cercetare la New York University. "Există în prezent o dezbatere, iar avocaţii lor vor argumenta, cu siguranţă, că nu este echitabil", a adăugat ea. Experta a subliniat, încă, "că foarte rar se întâmplă să poată fi organizat un flagrant" şi suspectul să fie achitat. Practic acuzatul trebuie să demonstreze că nu avea "înclinaţii" către terorism şi că "nu ar fi făcut niciodată acest lucru dacă agenţii de poliţie nu l-ar fi abordat şi nu i-ar fi vorbit în aşa fel încât să îşi schimbe părerea".

Pentru a verifica dacă poliţiştii nu au exercitat prea multă influenţă asupra celor doi, trebuie să se stabilească modul în care "a avut loc primul contact între ei şi agenţii infiltraţi, cine a avut primul ideea de a pune bomba în faţa unui imobil şi dacă acuzaţii s-au opus acestei propuneri", a spus Jack King, director pentru comunicare în cadrul Asociaţiei naţionale a avocaţilor apărării.

El recunoaşte, însă, că un juriu este mai înclinat să asculte un poliţist care încearcă să dejoace atentate decât un acuzat într-un dosar de terorism.
Organizarea de flagrante este "o tactică de investigare legitimă, dar complicată şi riscantă", rezumă David Cole, profesor de drept la Georgetown University din Washington. Această tactică permit dejucarea de atentate, dar "pericolul este că pot fi create crime care nu ar fi avut niciodată loc în caz contrar", subliniază el.

"După atentatele din 11 septembrie, această tehnică a fost folosită în circumstanţe dubioase, în care Guvernul inventa crime care nu ar fi existat niciodată", fără intervenţia agenţilor săi, explică expertul.