Emilian Isăilă: Criza şi şmecheria din România
Ieri-dimineaţă m-am întâlnit întâmplător cu un fost coleg din şcoala generală. Un tip simpatic şi inteligent, care a pierdut o grămadă de bani pe bursa americană la începutul anilor 2000 (în jur de 500.000 de euro), bani pe care i-a recuperat prin afaceri imobiliare în România. În 2008, portofoliul lui de clădiri şi terenuri valora 30 de milioane de euro. Acum pierde iar. Între două amabilităţi şi urletele de gelozie ale fiicei mele, care face scandal de câte ori port o discuţie cu cineva străin pentru ea, l-am întrebat cum e în criză.
Nu ştiu de ce mă aşteptam ca fostul meu coleg să înceapă să se plângă, să dea vina pe soartă, pe Guvern, pe nemernicii de americani care au provocat-o ca să se îmbogăţească ei. Dar m-am înşelat. A zâmbit şi mi-a spus că e afectat, dar că are câteva blocuri în construcţie şi că vrea să le termine. Atitudinea lui era diferită faţă de toate lamentările văzute şi auzite la televizor, de lamentările altor oameni de afaceri şi de cele ale politicienilor.