Diaconescu merge luni la Belgrad pentru trilaterala România-Serbia-Italia

Diaconescu va discuta cu omologii săi sârb Vuk Jeremici şi italian Franco Frattini subiecte de interes comun pentru cele trei state, precum perspectiva europeană a Serbiei, cooperarea economică în contextul crizei financiare internaţionale, situaţia politică din regiune şi cooperarea în cadrul iniţiativelor regionale.

Şeful diplomaţiei române va reitera disponibilitatea României de a sprijini în continuare parcursul european al Serbiei, precum şi al statelor din Balcanii de Vest. Partea română va susţine, de asemenea, utilitatea promovării unor proiecte comune în domeniul energetic, al transporturilor şi al infrastructurii. În scopul consolidării cooperării sectoriale în acest format, vor fi abordate modalităţile optime pentru dezvoltarea unor parteneriate trilaterale în domeniile mediului, turismului, culturii şi educaţiei.

Potrivit comunicatului, Diaconescu va exprima interesul României pentru dezvoltarea cooperării în regiunea Dunării şi va prezenta iniţiativa de lansare a proiectului unei Strategii a Uniunii Europene pentru Dunăre, despre care a discutat recent în cadrul unei vizite în Austria. Reuniunea trilaterală se va încheia cu adoptarea unei declaraţii comune privind temele abordate în cadrul discuţiilor, precum şi alte evoluţii politice de interes regional.

Ideea lansării trilateralei România-Serbia-Italia aparţine României, cu prilejul summitului şefilor de guvern din Iniţiativa Central-Europeană (ICI), de la Skopje, în noiembrie 2002. În perioada 2003-2008 au avut loc mai multe runde de consultări pe linia cooperării în format trilateral între aceste state.

România are relaţii foarte bune cu Serbia, iar vizitele oficiale între cele două ţări s-au înmulţit după declararea independenţei Kosovo, pe care ţara noastră nu a recunoscut-o, spre deosebire de majoritatea statelor membre UE, inclusiv Italia. România sprijină aspiraţiile europene ale Serbiei, iar Diaconescu declara în ianuarie că partea română va face  demersurile necesare la Parlamentul European pentru desemnarea unui raportor pentru Serbia care să fie, eventual, un europarlamentar român. Pe de altă parte, România a transmis Serbiei în martie 2008 un proiect de acord de mic trafic de frontieră, prin care cetăţenii sârbi din proximitatea graniţei nu ar mai avea nevoie de vize. Acordul nu este însă finalizat, iar în 25 mai, MAE preciza că Belgradul a cerut consultări la nivel de experţi pentru clarificări suplimentare.

Trilaterala va fi şi ocazia unor discuţii cu ministrul italian de externe Franco Frattini, în contextul în care relaţiile dintre cele două ţări au fost tensionate în ultimii doi ani din cauza unor fapte reprobabile ale cetăţenilor români, devenite evenimente de presă. Diaconescu s-a întors recent de la o vizită la Roma, în cadrul căreia nu s-a întâlnit însă cu omologul său. Ultima întâlnire dintre cei doi datează din februarie, când Diaconescu a mers la Roma să calmeze spiritele şi să genereze un climat de trai normal pentru românii de acolo. Întâlnirea, soldată cu scor "de 1 la 1", a fost una rece şi nu a avut rezultate, a apreciat presa italiană. Cu toate acestea, peste câteva zile ministrul Diaconescu spunea că momentul dificil cu Italia a fost depăşit. De altfel, în ultima perioadă, tonul şi relatările presei italiene despre fapte reprobabile comise de români s-a mai temperat.

Pe lângă trilaterala cu Serbia şi Italia, România este interesată şi de o trilaterală cu Serbia şi Ungaria la nivelul miniţtrilor de externe, declara Diaconescu după o întâlnire cu omologul său ungar Peter Balasz de la sfârşitul lunii aprilie, iar acest interes este împărtăşit de guvernul de la Budapesta.

O altă trilaterală faţă de care România a manifestat interes este aceea cu Ucraina şi Republica Moldova. "Ucraina este pregătită să reia formatul trilateralei România - Ucraina - R. Moldova. Sigur, trebuie agreate datele, întâlnirile şi alte detalii, dar noi credem că este un format folositor care trebuie exploatat, iar Ucraina este pregătită să coopereze în acest sens", spunea ambasadorul ucrainean Markian Kulik în octombrie 2008. Perspectiva s-a îndepărtat însă, odată cu evenimentele postelectorale din Republica Moldova, care au determinat şi o criză în relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău.