Detaliile acordului dintre Guvern şi FMI au fost făcut publice. Vezi condiţiile acordului
Fondul Monetar Internaţional a făcut publice detaliile memorandumului semnat cu Guvernul de la Bucureşti. Memorandumul cuprinde obiectivele şi detaliile acordului prin care România a primit 13 miliarde de euro. Documentul face cunoscute plafoanele impuse pentru deficitul bugetar, inflaţie, garanţiile guvernamentale şi restructurarea companiilor de stat. Mai mult, deficitul şi inflaţia vor trebui raportate Fondului semestrial.
Angajaţii la stat trebuie să îşi ia adio de la măriri salariale, Guvernul trebuie să strângă cureaua. Până la finalul anului, Guvernul s-a angajat să modifice legislaţia pensiilor, printre schimbările dorite de FMI fiind creşterea vârstei de pensionare.
Până la 20 octombrie 2009 trebuie adoptate legile de restructurare a sistemului public de salarizare, care presupun, printre altele, păstrarea unui raport de 1 la 15 între cel mai mic şi cel mai mare salariu din sistem. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial, semn că statul este constrâns să-şi limiteze la maximum cheltuielile.
În cazul în care vor apărea dificultăţi privind veniturile bugetare, autorităţile române vor fi obligate să se consulte cu FMI. Dacă diferenţa dintre deficitul bugetar real şi cel impus de Fond depăşeşte 200 de milioane de lei, Ministerul Finanţelor va fi obligat să se consulte cu conducerea FMI. Asta înseamnă că preţurile nu trebuie să crească prea mult, iar statul nu este lăsat să dea drumul la tiparniţa de bani.
În plus, Guvernul trebuie sa raporteze lunar datele legate de finanţările europene. Nivelul garanţiilor guvernamentale acordate sectorului privat şi companiilor de stat va fi şlimitat de criterii de performanţă. Plafonul pentru fiecare trimestru din 2009 a fost stabilit la 6 miliarde de lei.
Şi tot BNR trebuie să ofere condiţii preferenţiale băncilor care s-au angajat la Viena să continue creditarea.
Banca Naţională va trebui să reducă rata inflaţiei la 3,5 la sută şi să raporteze conducerii FMI pierderile mai mari de două miliarde de euro pe o perioadă de 30 de zile. În plus, legislaţia pentru sectorul financiar va trebui modificată până cel mai târziu la 30 iunie astfel încât să consolideze puterea BNR de a cere acţionarilor băncilor majorări de capital şi de a impune limite la la distribuţia profiturilor.
Fondul Monetar Internaţional este destul de pesimist în legătură viitorul economiei româneşti pe termen mediu. FMI prognozează o scădere a produsului intern brut măsurat în euro şi pentru anul 2009 şi pentru 2010.
În ce priveşte legislaţia, autorităţile vor trebui să finalizeze legea responsabilităţii fiscale până la 30 noiembrie.