În urma cu câteva zile, l-am întâlnit întâmplator pe Mirel Castratin, prozator în plina ascensiune. Arata cam ciudat: neîngrijit, cu ochii mariti de o misterioasa agitatie interioara, abrupt în gesturi. M-a recunoscut repede în multime (ne aflam la intrarea într-un imens mall) si a venit hotarât înspre mine. Înca înainte de a ajunge în dreptul meu si de a întinde, firesc, mâna, a strigat, (...) Citește mai departe...