Descoperirea celulelor Gratzel şi traficul intracelular al membranelor, teorii cu şansă la Nobel
Sezonul Nobelurilor se deschide cu anunţarea laureaţilor pentru medicină şi ştiinţe, iar predicţiile indică faptul că, printre câştigători, vom regăsi cercetători din SUA, Marea Britanie, Japonia sau Germania
Predicţii pentru medicină, chimie şi fizică
Medicină: Pentru rolul în descoperirea şi pentru cercetările de pionerat
asupra telomerilor şi a telomerazelor, predicţiile îi indică pe:
Elizabeth H. Blackburn, profesor la Catedra de Biologie şi Fiziologie
"Morris Herztein", Departamentul de Biochimie şi Biofizică,
Universitatea California din San Francisco, Carol W. Greider, director
al Departamentului de Biologie Moleculară Genetică, Şcoala de Medicina
Johns Hopkins, Baltimore şi Jack W. Szostak, profesor de Genetică la
Şcoala de Medicină Harvard .
Pentru cercetările în domeniul traficului intracelular al membranelor:
James E. Rothman, preşedinte al Departamentului de Biologie Celulară,
profesor de Chimie, Universitatea Yale şi Randy Schekman, cercetător la
Institutul Medical Howard Hughes,
Pentru descoperirile fundamentale în domeniul imagisticii prin
rezonanţă magnetică funcţională (fMRI), care au revoluţionat studiul
funcţiilor cerebrale precum şi în diagnoza lor în cadrul medicinii
clinice: Seiji Ogawa, director al Laboratoarelor Ogawa pentru Studiul
Funcţiilor Cerebrale, Fundaţia Hamano de Cercetare în Domeniul
Ştiinţelor Biologice, Tokyo.
Chimie: Michael Grätzel, director al Laboratorului Fotonică şi Interfeţe,
Institutul Federal Elveţian de Tehnologie (EPFL) din Laussane, pentru
inventarea celulelor solare fotosensibilizatoare, în prezent cunoscute
sub denumirea de celule Grätzel.
Jacqueline K. Barton, profesor la Catedra de Chimie "Arthur şi Marian
Hanisch Memorial", director al Diviziei de Chimie şi Inginerie Chimică,
Institutul Californian de Tehnologie din Pasadena, California, Bernd
Giese, profesor la Departamentul de Chimie, Universitatea din Basel şi
Gary B. Schuster, decan al Şcolii de Chimie, Institutul Tehnologic al
statului Georgia, pentru cercetările lor de pionerat în domeniul
transferului de electron din ADN.
Benjamin List, director al Institutului Max Planck pentru Cercetarea
Cărbunelui, Mülheim an der Ruhr, Germania, pentru dezvoltarea catalizei
organice asimetrice folosind enaminele.
Fizică: Yakir Aharonov, de la Departamentul de Fizică, Ştiinţa şi Ingineria
Informaticii, Universitatea Chapman şi Sir Michael V. Berry, cercetător
afiliat Societăţii Regale Engleze şi profesor Emerit al Catredei de
Fizică "Melville Wills", Universitatea din Bristol, pentru descoperirea
Efectului Aharonov-Bohm, respectiv a Fazei Berry înrudită cu acesta.
Juan Ignacio Cirac, director al Diviziei Teoretice, Institutul Max
Planck de Optică Cuantică, Garching, Germania şi Peter Zoller, de la
Institutul de Fizică Teoretică, Universitatea din Innsbruck şi director
Ştiinţific al Institutului de Optică Cuantică şi de Informatică
Cuantică din cadrul Academiei Austriece de Stiinţă de la
Innsbruck, pentru cercetările lor de pionerat în domeniul opticii şi a
informaticii cuantice.
Sir John B. Pendry, cercetător afiliat Societăţii Regale
Engleze, conducător al Grupului de Teorie a Materiei Condensate,
Colegiul Imperial de Ştiinţă şi Tehnologie, Londra, Sheldon Schultz, de
la Universitatea California din San Diego şi David R. Smith,
director al Centrului de Studiu al Metamaterialelor şi al
Dispozitivelor Plasmonice, Universitatea Duke, Chapel Hill, pentru
predicţia şi descoperirea refracţiei negative.
Premiile Nobel se acordă din 1901, pentru fizică, chimie, psihologie
sau medicină, literatură şi pace. Luni, 5 octombrie, Academia Suedeză anunţă laureatul Nobel pentru medicină.