Deciziile din procesele FNI şi FNA au fost amânate
Instanţa supremă a amânat din nou, pentru 21 mai, luarea unei decizii definitive în dosarul FNI, acelaşi lucru întâmplându-se şi în cazul procesului FNA, în care Curtea de Apel Bucureşti a decis amânarea pronunţării pentru 27 mai.
Avocatul Ioanei Maria Vlas a cerut instanţei, pe 13 aprilie, în pledoaria finală din procesul FNI, să i se micşoreze clientei sale pedeapsa primită de la instanţa inferioară, spunând că Vlas nu mai doreşte să fie achitată.
În timpul şedinţei de judecată, avocata a precizat că Vlas recunoaşte că este vinovată de abuz în serviciu şi că regretă această faptă. Avocata le-a spus magistraţilor că Vlas a fost constrânsă moral să rămână în FNI, ea "neavând culoar de ieşire din această afacere".
De asemenea, avocata a susţinut că Vlas a fost preşedinta SOV Invest doar pentru un an şi trei luni, restul perioadei fiind plecată în Israel. În perioada în care Vlas a fost plecată, valoarea unităţilor de fond ale FNI ar fi fost dictată de Nicolae Popa, a precizat avocata.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca pe 9 martie 2009 să înceapă judecarea recursului în dosarul FNI, în care Ioana Maria Vlas este acuzată de înşelăciune şi a fost condamnată, în iunie 2008, la 10 ani de închisoare. Dosarul a fost adus la instanţa supremă abia în octombrie anul trecut.
Curtea de Apel Bucureşti a condamnat-o, pe 18 iunie 2008, pe Ioana Maria Vlas la 10 ani de închisoare, decizie care o înlocuieşte pe cea dată de Tribunal în 2007, prin care fostul administrator al SOV Invest a primit 13 ani de detenţie în cazul FNI, însă nici această decizie nu este definitivă.
Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au rămas, pe 15 aprilie, în pronunţare, în dosarul Fondului Naţional de Acumulare, amânând luarea unei decizii pentru 29 aprilie, pentru ca avocaţii să depună concluzii scrise. Termenul de 29 aprilie a fost de asemenea amânat.
Avocatul Ioanei Maria Vlas, Elena Păunescu, a cerut instanţei, "redozarea" pedepsei în funcţie de probele depuse la dosar. Apărătorul a susţinut că pedeapsa pentru Vlas ar trebui regândită, deoarece unele declaraţii ale martorilor, date în faţa instanţei, nu corespund cu cele date în faza de urmărire penală.
Tot miercuri a fost audiat şi Gavril Bătrân, fost membru în Consiliul de Administraţie al SOV Invest, care a susţinut că este nevinovat şi că nu a fost niciodată numit la conducerea SOV Invest.
Tribunalul Bucureşti a condamnat-o, pe 6 iunie 2008, pe Ioana Maria Vlas la opt de închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată în dosarul Fondului Naţional de Acumulare, aceasta fiind obligată la plata pagubelor către investitori. Tribunalul a decis că procesul penal pornit împotriva lui Vlas pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată să înceteze, deoarece a intervenit prescripţia infracţiunii.
În privinţa lui Gavril Bătrân, Tribunalul a decis să îl achite pentru infracţiunile de înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
De asemenea, judecătorii au constatat că Unicredit Ţiriac Bank SA, CEC şi CNVM nu sunt reponsabile în acest dosar.
În schimb, Ioana Maria, Nicolae Popa, SOV Invest şi Gelsor SA sunt obligaţi la plata daunelor către investitorii FNA, care vor fi actualizate cu indicele de inflaţie calculat din mai 2000 până la plata efectivă. Acestea au fost calculate de procurori la 25 de miliarde de lei vechi.
Vlas mai este obligată la plata a 500 de milioane de lei vechi, în solidar cu SOV Invest, reprezentând cheltuieli de judectată, iar Nicolae Popa, în solidar cu Gelsor SA, la 2 miliarde de lei vechi.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, în data de 7 aprilie 2008, judecarea în libertate a Ioanei Maria Vlas în dosarul FNA. Ca urmare a acestei decizii, Vlas a părăsit arestul Direcţiei Cercetări Penale a IGP în aceeaşi zi, după ce a stat cinci ani după gratii.
În acest dosar, Ioana Maria Vlas este acuzată de înşelăciune pentru că, în calitate de preşedinte al SOV Invest, în perioadele 1 aprilie - 1 decembrie 1999 şi 1 martie - 20 aprilie 2000, ar fi indus şi menţinut în eroare 13.200 de investitori la FNA, cărora le-ar fi pricinuit o pagubă de peste 25 de miliarde de lei. Vlas ar fi redactat şi semnat, în intervalele de timp de mai sus, 28 de raportări fictive referitoare la valoarea unităţii de fond, pe care le-ar fi comunicat Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi le-ar fi adus la cunoştinţă investitorilor, prin mass-media.
FNA a fost înfiinţat de SOV Invest la începutul anului 1999 şi s-a prăbuşit odată cu Fondul Naţional de Investiţii (FNI), în mai 2000.
Mai multe articole despre:
închisoare
dosar
FNI
Maria Vlas
decizie
FNA
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie