Criza economică creşte speranţa de viaţă

FOTO: Flickr / Wolfgang Wildner

La fel ca în timpul Marii crize economice declanşate în 1928, actuala instabilitate economică are toate şansele să crească speranţa de viaţă a oamenilor. Mai puţin stres sau mai puţini bani daţi pe tutun şi alcool transformă recesiunea într-un fenomen benefic pentru sănătatea populaţiei mondiale.

În timpul crizei financiare începute în anii '20, speranţa de viaţă a americanilor a sporit cu 6,2 ani: de la 57,1 ani în 1929, la 63,3 ani în 1933. Creşterea, resimţită deopotrivă la femei şi bărbaţi, la albi şi la negrii, a fost evidenţiată de cercetătorii José Tapia Granados şi Ana Diez Roux de la Universitatea Michigan.

"Rezultatele sunt clare şi pe dos faţă de opinia generală. Cei mai mulţi cred că acea perioadă cu nivel ridicat de şomaj a fost dăunătoare sănătăţii", declară Tapia Granados pentru Live Science.

De-a lungul secolului 20, însă, speranţa de viaţă a americanilor s-a aflat pe un trend ascendent din mai multe cauze, printre care se numără o mai bună dietă sau dezvoltarea medicinei. Cu toate acestea, sănătatea americanilor a cunoscut un boom în cei patru ani ai Marii crize economice, precum şi de-a lungul altor perioade critice din perioada 1921 - 1938. Pe de altă parte, în anii de mare avânt economic (1923, 1926, 1929 şi 1936-1937) mortalitatea a sporit.

Bolile renale şi cardiovasculare, cancerul, gripa şi pneumonia, tuberculoza, accidentele rutiere sau sinuciderile au reprezentat în anii '30 două treimi din cauzele de deces în SUA. În perioadele de recesiune toate acestea, cu excepţia sinuciderilor, au scăzut.

Una dintre explicaţiile oferite de Tapia Granados pentru creşterea neaşteptată a speranţei de viaţă este schimbarea condiţiilor de muncă între perioadele de boom economic şi cele de recesiune. Un ritm accelerat de creştere economică cere şi un ritm de muncă mai intens, care antrenează mai mult stres, "tratat" adesea cu mai mult tutun şi alcool. Oamenii sunt totodată predispuşi la mai puţin somn şi la consum de alimente nu foarte sănătoase. "Deasemenea, mulţi muncitori fără experienţă au fost angajaţi în această perioadă, iar accidentele de muncă erau mai frecvente", spune Tapia Granados. Poluarea atmosferică, specifică avântului economic şi dezvoltării industriei, este un alt motiv pentru deteriorarea sănătăţii americanilor.

Deşi între anii '30 şi zilele noastre există diferenţe economice şi sociale semnificative, factorii enumeraţi mai sus rămân valabili. O creştere generală a speranţei de viaţă are loc şi în aceste perioade tulburi din punct de vedere economic, chiar dacă pierderea slujbei poate însemna pentru mulţi dintre oamenii de azi o sănătate precară.

Mai multe articole despre:

sănătate industrializare stres speranţa de viaţă criză economică boom economic