Comitetul Nobel este vizat de suspiciuni de scurgeri de informaţii

Barack Obama pentru pace, Herta Müller pentru literatură: sezonul Nobel, care s-a încheiat luni, a adus suprizele sale anul acesta. Pentru toţi cu excepţia câtorva jurnalişti şi pariori care au mizat pe candidatul potrivit.

Când numele preşedintelui american a fost rostit vineri la Institutul Nobel de la Oslo, un val de stupefacţie a străbătut asistenţa. Însă, cu o seară înainte, postul privat norvegian TV2 îl prezenta pe Barack Obama drept unul dintre cei mai probabili laureaţi.
"Nu eram sigur în proporţie de 100%, dar, din punctul meu de vedere, Obama era alegerea cea mai logică. Sunt surprins că ceilalţi au fost surprinşi", a declarat autorul reportajului, Gerhard Helskog.

Negând că ar fi beneficiat de o scurgere de informaţii, jurnalistul susţine că şi-a imaginat cum a gândit Comitetul Nobel şi că a lucrat "puţin cu sursele", fără a face mai multe precizări. Însă intuiţia sa nu a fost răsplătită imediat. "După reportajul meu, multe persoane mi-au scris pe Twitter pentru a-mi spune că sunt un imbecil", a mărturisit el.

Şi o serie de pariori avizaţi au mizat pe Obama, a cărui cotă a trecut de la 33 la 1 la 18 la 1 pe www.paddypower.com, până când site-ul a suspendat pariurile pe numele său vineri dimineaţă, evocând un "risc financiar semnificativ pentru conturile" sale.

Şi institutul Nobel a negat orice scurgere de informaţii. Chiar şi lista candidaţilor este secretă timp de 50 de ani. Oficial, singurii care ştiu sunt cei cinci membri ai comitetului şi influentul lor secretar, Geir Lundestad, care a afirmat la un moment dat că nu îi împărtăşeşte secretul nici măcar soţiei sale.

În ceea ce priveşte ghicitorile, postul public de televiziune NRK are cel mai bun bilanţ. În 2003 şi 2004 a avut dreptate evocând dinainte numele - necunoscute în perioada respectivă - iraniencei Shirin Ebadi şi kenyanei Wangari Maathai. În 2008, unul dintre reporteri săi se afla pe scara finlandezului Martti Ahtisaari în ziua anunţului. Însă anul acesta, NRK a dat greş. "În general lucrăm pe baza unor indicii şi a surselor, dar de această dată nu am reuşit să facem puzzle-ul", a declarat Stein Bjoentegaard, şeful secţiei de externe.

La Stockholm, unde sunt decernate celelalte premii Nobel, aceleaşi suspiciuni de scurgeri de informaţii apar în mod regulat, în special la literatură.
După ce a anticipat corect în 2008 (francezul Jean-Marie Gustave Le Clézio), ziarul Dagens Nyheter a reeditat succesul anul acesta, cu Herta Müller, căreia i-a consacrat prima pagină a secţiunii sale de cultură miercuri, cu o zi înainte de anunţul oficial. "Nu am fost avertizaţi. În caz contrat nu am fi avut genul acesta de acoperire", a declarat responsabilul cu cultura, Maria Schottenius.
Directorul administrativ al Academiei suedeze, Odd Zschiedrich, a declarat că "era vorba de o supoziţie clară", subliniind că laureata era "o candidată serioasă de mai mulţi ani".

După articolul din Dagens Nyheter, cota acesteia a crescut mult pe lista favoriţilor pe site-ul de pariuri Ladbrokes, unde a ajuns pe a doua poziţie.
Pentru jurnalistul Stephen Farran-Lee, care a prezentat-o pe Herta Müller drept câştigătoare anul acesta, era suficient să fie observaţi membrii Academiei.