Codurile pe educaţie: Miclea versus Andronescu
Negocierile între Ministerul Educaţiei şi sindicate, pe tema reformei din învăţământ a continuat şi miercuri. În acest moment, marea dilemă a partidelor de guvernământ este ce să aleagă, între codul Ecaterinei Andronescu şi pachetul de legi al lui Mircea Miclea. Cele două proiecte au multe diferenţe.
Codul Andronescu prevede ca învăţământul obligatoriu să fie de 13 ani, cu trei mai mult decât în proiectul Miclea. Altă diferenţă, în proiectul Miclea, clasa a noua intră în ciclul gimnaziul.
Acelaşi program prevede ca la sfârşitul clasei a noua, elevul să fie supus unei evaluări complexe la limba maternă, două limbi străine, matematică, ştiinţe şi informatică. Varianta Andronescu: la liceu se intră pe baza mediei claselor 5-8 şi a unei testări la finalul gimnaziului.
Şi viziunile în privinţa Bacalaureatului sunt diferite. Mircea Miclea propunea 3 tipuri de examen, în funcţie de tipul de liceu absolvit. În codul Andronescu, Bacul va avea două probe orale în timpul anului şi trei probe scrise, la finalul clasei a douăsprezecea.
În privinţa profesorilor, pachetul Miclea propune evaluarea lor la sfârşit de an şi salarizarea în funcţie de performanţa elevilor. În schimb, codul Andronescu cere ca un candidat la titularizare să facă un an de practică, la finalul căruia să susţină două evaluări.
Cât despre conducerea şcolilor, în varianta Miclea, directorul nu poate fi membru al vreunui partid şi este ales de consiliul de administraţie al şcolii. În pachetul Andronescu, un cuvânt de spus are şi inspectoratul şcolar.