Chinezii din faţa Ambasadei Chinei la Bucureşti, victimele crizei economice şi intermediarilor dubioşi

Împărţiţi în grupuri mici, încălzindu-se la un foc aprins pe trotuar sau aşezaţi pe saci de plastic, pe temperaturi sub zero grade, se uită la trecători curioşi, înainte de a spune "salut", unul dintre puţinele cuvinte româneşti pe care le ştiu.

"Suntem aici pentru că nu avem nici loc de muncă, nici bani", a spus unul dintre muncitori, prin intermediul unui translator. Bărbatul, care a refuzat să îşi dea numele, a spus că circa 800 de chinezi, dintre care majoritatea au ajuns în România în toamna anului trecut, se află în această situaţie "fără ieşire", după ce majoritatea şantierelor au fost închise din cauza crizei economice.

"Am plătit 40.000 de yuani (circa 4.000 de euro) unei companii chineze pentru a veni în România, iar aici am câştigat numai 100 de euro pentru o lună de muncă", a spus el. "Vrem să ne recuperăm garanţiile date intermediarilor şi să ne întoarcem în China", intervine Zhang Li, în vârstă de 54 de ani, aprobat de alţii.

Preşedintele companiei israeliene Stone Group, a cărei filială din România, Eurostone Developer, este unul dintre principalii importatori de mână de lucru chineză, a spus că nu îşi poate explica atitudinea muncitorilor. El a susţinut că Eurostone Developer, care a recrutat între 890 şi 4.500 de chinezi care dispun în prezent de permis de muncă în România, le oferă salarii, locuinţe şi le garantează un loc de muncă pe termen lung. "Dacă lucrează bine, un muncitor chinez poate câştiga aproximativ 1.200 de euro pe lună", adică de trei ori salariul mediu în România.

Chnezii "au, fără îndoială, dreptul să fie îngrijoraţi din cauza crizei economice", dar mişcarea lor de protest "este pe punctul de a omorî" compania, care a pierdut din acest motiv mai multe contracte, evaluate la 500.000 - 600.000 de euro, a adăugat Ran Azor.

Îmbrăcat în blugi şi cu o cască pe cap, Li, în vârstă de 40 de ani, se numără printre chinezii care au încă un loc de muncă. După o tăcere lungă, el a spus că a câştigat maxim 900 de euro pe lună de când lucrează la construirea complexului rezidenţial New Town din Bucureşti şi că nu ştie nimic despre situaţia compatrioţilor săi.

Ambasada Chinei a anunţat într-un comunicat că a "rezolvat, prin negocieri cu intermediarii, situaţia a 234 de muncitori, în timp ce cea a altor 54 este în curs de rezolvare". Majoritatea dintre ei s-au întors deja în China. Potrivit ambasadei, "30 de muncitori refuză locuinţele oferite de intermediari şi de angajatorii români şi preferă să stea zi şi noapte în faţa ambasadei". "Sunt manipulaţi de compatrioţi dubioşi, de membri ai mafiei chinezei" implantată la Bucureşti, care "îi ameninţă şi îi bat pentru a-i împiedica să meargă la lucru", a afirmat un director Eurostone, Florin Mazilu.

"Este o mare minciună", a spus în replică preşedintele Camerei de Comerţ româno-chineze Gabriel Ghelmegeanu. "Adevărul este că unii intermediari i-au pus pe muncitori să lucreze timp de două sau trei luni înainte de a le spune că nu au bani să îi plătească", a adăugat el.
"Situaţia actuală este rezultatul crizei economice şi al dorinţei unora de a se îmbogăţi pe spatele muncitorilor", consideră Ghelmegeanu, regretând lipsa de reacţie a autorităţilor române, care ar trebui să "verifice legalitatea contractelor de muncă".