CCR a amânat decizia pentru decembrie pe legile pe care Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea
CCR a amânat pentru 9 decembrie discuţiile pe sesizările privind Legea educaţiei, Legea salarizării unice şi Legea privind reorganizarea unor instituţii şi autorităţi publice, pe care Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea la începutul lunii octombrie.
Curtea Constituţională a amânat şi la termene anterioare, pentru miercuri, discutarea sesizărilor pe Legea educaţiei şi pe Legea privind reorganizarea unor instituţii şi autorităţi publice, în timp ce pentru Legea salarizării unice ar fi trebuit să fie primul termen pentru discuţii.
Reprezentanţii opoziţiei au anunţat, pe 23 septembrie, că au atacat Legea educaţiei la Curtea Constituţională (CCR). Deputatul PNL Ciprian Dobre a făcut o trecere în revistă a principalelor aspecte de neconstituţionalitate sesizate de liberali în Legea educaţiei. "Cinci critici majore am dezvoltat în sesizarea noastră. Primul aspect este legat de directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor de învăţământ, articolul 251 din lege, care spune că profesorii care deţin funcţia de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic", a remarcat liberalul, menţionând că s-ar excede articolul 40 alineatul 3 din Constituţie care arată că nu pot face parte din partide politice doar judecătorii CCR, avocaţii poporului, magistraţii, membri activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.
Un alt element reclamat de liberali se referă la soluţionarea stării de incompatibilitate. Potrivit lui Dobre, la articolul 331 din Legea educaţiei, se face următoarea precizare: directorului sau directorului adjunct care este în stare de incompatibilitate i se desface contractul de muncă pe motive disciplinare. "Adică incompatibilitatea se soluţionează prin intermediul dreptului muncii. O altă aberaţie - directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor de învăţământ nu au contract de muncă, ci contract de management", a comentat liberalul.
Deputatul PNL a susţinut şi că în Legea educaţiei se introduc discriminări prin prevederea potrivit căreia absolvenţii liceului pot susţine în mod gratuit examenul de bacalaureat de două ori, ceea ce ar însemna că cei de la privat o pot face o singură dată sau de trei ori, "legea nu distinge şi nu le mai spune nimic". "Oricum am lua-o, avem de-a face cu o discriminare raportat la articolul 4 alineatul 2 din Constituţie", a subliniat Dobre.
O altă critică adusă de liberali se referă la prevederea pentru acordarea a 500 de euro pentru fiecare cetăţean român la naşterea acestuia. Ciprian Dobre a punctat că, în condiţiile în care Legea intră în vigoare după promulgare, iar normele de aplicare ale legii sunt prevăzute pentru zece luni de la intrarea în vigoare, problema care se pune este discriminarea faţă de cei născuţi înainte de intrarea în vigoare a textului.
În plus, Dobre a făcut referire la încălcarea articolului din Constituţie care garantează autonomia universitară. Parlamentarii PNL au sesizat şi încercarea de politizare a sistemului de învăţâmânt preuniversitar şi universitar.
Tot liberalii au contestat la CCR Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice. Deputatul PNL a făcut referire şi la articolul 41 din Constituţie privind libertatea absolută a dreptului la muncă, care ar fi încălcat de Legea Guvernului care obligă cetăţeanul să-şi ia 10 zile de concediu fără plată, limitându-se, astfel, dreptul la muncă şi la venituri normale câştigate din muncă.
De asemenea, liberalii au acuzat încălcarea articolului 114 din Constituţie, considerând un abuz angajarea răspunderii în aceeaşi zi pe trei proiecte (n.r. Legea educaţiei, Legea privind reorganizarea unor instituţii şi autorităţi şi Legea salarizării unitare).