CCR a admis excepţia invocată de Avocatul Poporului privind legea DNA ŞI DIICOT

Avocatul Poporului a sesizat Curtea cu neconstituţionalitatea cazurilor în care urmărirea penală este efectuată de structurile centrale în locul celor teritoriale.

Excepţia de neconstituţionalitate vizează dispoziţiile articolului 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie şi articolului 20 din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

În concret, critica adusă OUG privind DNA vizează articolul care prevede cazurile în care procurorii din cadrul structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pot prelua, în vederea efectuării urmăririi penale, cauze de competenţa structurilor teritoriale ale direcţiei, din dispoziţia procurorului-şef al DNA.

Consilierul procurorului general al României, Dana Tiţian, a declarat că decizia Curţii Constituţionale vine ca o completare a unei legi în vigoare şi că, în niciun caz, nu va afecta activitatea Parchetului General.

Potrivit Biroului de presă al DNA, decizia de marţi a Curţii Constituţionale este efectul unei decizii mai vechi, prin care a fost declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală referitor la preluarea unor anchete de la parchetele ierarhic inferioare de către cele superioare.

Totodată, excepţia Avocatului Poporului vizează şi articolul 20 din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Articolul prevede cazurile în care procurorii din cadrul structurii centrale sau serviciilor teritoriale ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot prelua, în vederea efectuării urmăririi penale, cauze de competenţa structurilor teritoriale subordonate direcţiei, din dispoziţia procurorului-sef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Ca şi în cazul DNA, acest lucru se întâmplă atunci când imparţialitatea procurorilor ar putea fi ştirbită din cauza împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când una dintre părţi are o rudă sau un afin până la gradul patru inclusiv printre procurorii ori grefierii parchetului sau judecătorii, asistenţii judiciari ori grefierii instanţei, când există pericolul de tulburare a ordinii publice sau când urmărirea penală este împiedicată sau îngreunată datorită complexităţii cauzei ori altor împrejurări obiective, cu acordul procurorului care efectuează urmărirea penală.