MENIU

Cancerul este legat de evoluţia speciei umane, potrivit unor cercetători israelieni

Foto: RTV

Mutaţiile genelor care odată au contribuit la supravieţuirea speciei umane au ca efect, în prezent, apariţia unor boli precum cancerul, potrivit cercetătorilor israelieni de la Universitatea Ben Gurion, informează presa britanică de specialitate.

Potrivit cercetătorilor, modelele mutaţionale în genomii mitocondriali arată importanţa funcţională a evoluţiei şi a bolii. Descoperirile israelienilor au ocupat recent prima pagină a revistei Genome Research.

Echipa de cercetători de la Institutul Naţional pentru Biotehnologie Ben Gurion (BGN) a căutat mutaţii în genomul mitocondrial, o parte a fiecărei celule responsabilă de producerea energiei necesare metabolismului, care este transmisă de la mamă la copil. Mitocondria este esenţială fiecărei celule pentru a supravieţui.

"Strămoşii noştri au răspuns schimbărilor de mediu, precum cele climatice, prin mutaţii care le-au crescut şansele de supravieţuire. Dar azi, aceleaşi mutaţii predispun la boli complexe precum cancerul", spune cercetătorul dr. Dan Mishmar, biolog molecular de la Departamentul pentru Ştiinţele Vieţii de la BGU.

"Deşi rolul mitocondriei în apariţia unor noi specii a fost recent investigat, ideea că acestea sunt responsabile de susceptibilitatea noastră la boală îi surprinde pe mulţi", a adăugat medicul Mishmar.

Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii israelieni au analizat mutaţiile genomului mitocondrial la 98 de indivizi neînrudiţi. Combinaţiile de mutaţii au fost depistate la tumori în aceleaşi blocuri ADN care s-au schimbat în timpul evoluţiei speciei umane. Echipa a descoperit, de asemenea, că genomul mitocondrial al oamenilor care au migrat din Africa în Europa în urmă cu 100.000 de ani purta şapte mutaţii care sunt acum prezente la majoritatea europenilor.

"Conceptul potrivit căruia aceleaşi principii care feresc oamenii de apariţia unor noi specii guvernează apariţia unor noi boli este nou. Un clinician cercetează genomul unei tumori sau al altei boli, căutând mutaţii care nu au loc acolo. Eu cred că mutaţiile sunt deja parte a populaţiei şi au o funcţie de supravieţuire. Când aceste mutaţii ajung în mediul potrivit, pot cauza bolile", potrivit dr. Mishmar.

"Arătăm, surprinzător, că evoluţia se repetă în cancer. Dacă am înţelege mai bine cum a avut loc evoluţia, putem înţelege baza genetică a multor boli complexe. Deoarece mitocondria joacă un rol central în boală, dacă înţelegem cum funcţionează şi cum au schimbat abilitatea noastră de a supravieţui în diferite condiţii în vremurile vechi, putem înţelege şi mecanismul bolii. Aşa cum înţelegem multe despre modul în care anumiţi oameni dezvoltă boli şi alţii au o tendinţă mai scăzută spre aceleaşi boli. Acest lucru ar putea ajuta la descoperirea unor noi metode de prevenire a bolilor sau la noi tratamente", au explicat cercetătorii în Genome Research.
Mai multe articole despre:
mutaţii cancer evoluţie