Bogdan Chireac şi Sorin Roşca Stănescu - numele cel mai des apărute în editorialele de joi
"Ce-o fi căutat Mircea Dinescu pe scena mitingului de la Cetate? S-a amestecat ca musca-n lapte sau a fost împins? Întrebarea asta mi-o pun abia acum, când se vede limpede că maidanezii preşedintelui au fost asmuţiţi pe toată presa.
Mai alaltăieri, servitorul londonez, Traian Radu Ungureanu, se dădea în istericale la Realitatea TV. De ce nu au fost călcaţi în picioare Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chireac? Jurnalele de serviciu, “România liberă” şi “Evenimentul zilei”, au sărit şi ele pe cei doi jurnalişti, de parcă ar fi primit ordin să-i tundă cu forţa. În acelaşi timp, foaia vitelor de pripas, “Curierul Naţional”, pe aceeaşi limbă cu amărâtul de Radu Moraru, încerca să facă dintr-un accident de circulaţie un subiect de campanie electorală. Ce semne sunt acestea? Cer scuze cititorilor că încerc să găsesc un strop de logică într-un şir de întâmplări stupide sau chiar murdare."
Stelian Tănase scrie în Adevărul un articol editorial despre comunism cu titlul "Noaptea."
"Noi nu ne-am imaginat acea experienţă care se numeşte „viaţa sub comunism“. Am trăit-o.
Săptămâna trecută, fiind la Paris să iau parte la un colocviu organizat de Stéphane Courtois („Cartea neagră a comunismului“), am observat o diferenţă de temperatură între starea opiniei publice de acolo şi de la Bucureşti, vizavi de aniversarea a 20 de ani de la căderea zidului de la Berlin. Ni se trage de la obiceiul nostru de a ne privi buricul. D-aia nu părem a ne mai aminti ceva. Eventual, prin somnul nostru mai bântuie fantoma lui Ceauşescu.
Dar cum s-au petrecut lucrurile la Kremlin, Varşovia&Gdansk, Praga, Budapesta şi Sofia suntem înclinaţi să ignorăm. Acolo am dat încă din aeroport (afişe) peste o supraofertă de dezbateri. Televiziunile au programat ore în şir de filme documentare, transmisii în direct, talk show-uri cu personaje istorice. I-am văzut pe Kohl, Gorbaciov, Thatcher, Bush. Dar şi disidenţi est-europeni, militanţi, martori ai evenimentelor."
Cristian Tudor Popescu scrie în Gândul despre "Liga presei nescrise"
"Slin. Cineva mi-a cerut ieri să închid într-un singur cuvânt lectura înregistrării S.R. Stănescu - C. Macovei - B. Chirieac la Snagov. Aceasta a fost senzaţia: slin, strat de murdărie subţire, dar întins peste tot, pe piele, pe haine, pe masă şi scaune. Mulţi mi-au cerut să reacţionez public imediat. Deşi de doi ani m-am despărţit de Clubul Român de Presă, constat că mi se atribuie în continuare obligaţia de a mă pronunţa în legătură cu întâmplări morale şi profesionale din presă. Cum ar fi înregistrarea "ambientală", apărută pe site-ul unei foi despre care nici nu ştiam că mai există, ilegală, făcută cu microfon ascuns, nu se ştie de cine. Bloggerii sau forumiştii pot să-şi dea cu părerea pe loc în legătură cu aşa ceva, e dreptul lor, dreptul libertăţii netului. Eu sunt jurnalist profesionist. Nu pot să mă pronunţ decât atunci când am o bază validă de discuţie. Într-un caz recent, traficul de arme în care ar fi fost implicată familia Băsescu, despre care, la fel, mi s-a cerut imperativ să scriu, am tăcut şi tac şi acum pentru că nu s-a închegat nimic valid."
Mircea Marian afirmă pentru Evenimentul Zilei că "Roşca s-a ascuns în spatele mortului Dinică"
"De ce n-a abordat Realitatea TV povestea şantajului („subiectiv” - dixit Cătălin Macovei) pe care Roşca Stănescu a încercat să-l exercite asupra preşedintelui Agenţiei de Integritate?
Pentru că era prea preocupată să comemoreze moartea actorului Gheorghe Dinică. Aceasta a fost explicaţia oferită de Adrian Ursu, director editorial la Realitatea.
„E scandalos să vreţi să daţi deoparte subiectul Gheorghe Dinică, cel care a ţinut astăzi agenda televiziunilor!”, i-a spus Ursu lui Traian Ungureanu, atunci când acesta din urmă a vorbit despre ruşinoasa tăcere care s-a lăsat peste scandalul „Chirieac- Roşca”."