Biotehnologia poate fi folosită pentru a proteja documentele şi operele de artă
Biotehnologia şi arta fac echipă, la Caracas, Venezuela, într-o conferinţă organizată pentru discutarea unor noi metode de protejare a documentelor, fotografiilor şi operelor de artă de efectele căldurii şi umidităţii, folosind biotehnologia şi microorganismele, potrivit presei britanice.
La conferinţa organizată de ONU la Caracas, curatorii de artă şi experţii în biotehnologie discută despre modalităţi inovative de protejare a unora dintre cele mai mari lucrări de artă şi cultură.
"Odată cu criza financiară mondială şi accentuarea schimbărilor climatice, şi muzeele din mai multe ţări tropicale intră în criză, colecţii întregi fiind compromise", a declarat Alvaro Gonzales, cercetător al Institutului de Studii Avansate din Caracas şi gazdă a evenimentului.
"Grija normală pe care o avem faţă de artefacte nu mai este de ajuns. Acum trebuie să ne gândim la păstrarea şi protejarea în siguranţă a unor colecţii întregi, iar cercetătorii în biotehnologie au un rol important, deoarece pot descoperi noi tehnici şi proceduri fundamentale pentru conservarea obiectelor de artă", a explicat Jose-Luiz Ramirez, director al programelor de biotehnologie ale ONU.
Potrivit curatorilor prezenţi la întâlnirea de la Caracas, multe dintre comorile culturale ale lumii sunt făcute din materiale organice, precum hârtie, pânză, lemn sau piele, care în condiţii prelungite de căldură şi umezeală atrag mucegai, microorganisme şi insecte, care cauzează dezintegrarea acestora.
Noile tehnici de biotehnologie folosite de curatori includ folosirea de microorganisme pentru a înlătura ciupercile şi alte defecte care apar pe opere de artă, fotografii sau documente.
Giancarlo Ranalli, de la universitatea din Persche, Italia, prezintă la Caracas o metodă prin care a folosit cu succes microorganisme în loc de substanţe chimice pentru a înlătura daunele provocate de nitraţi şi sulfaţi şi cleiul de origine animală din fresce importante din Pisa şi alte monumente din Italia.
Potrivit Sofiei Borrengo Alonso de la Arhivele Naţionale ale Republicii Cuba, tehnicile de păstrare a lucrărilor de artă care folosesc substanţe chimice costisitoare reprezintă principalii agenţi de biodegradare a documentelor naturale, afectând şi persoanele care lucrează cu ele odată cu accelerarea deteriorării materialelor. Aceasta va pleda pentru folosirea de produse naturale, derivate din plante, testate cu succes în cadrul Arhivelor Naţionale din Cuba.
Potrivit cercetătorului spaniol Nieves Valentin Rodrigo de la Institutul de Patrimoniul Cultural al Spaniei, ciupercile şi bacteriile pot fi folosite pentru a corecta efectele fluctuaţiilor condiţiilor de mediu şi a impactului pe care îl au vizitatorii asupra acestora.
Cercetătorii prezenţi la Caracas pentru conferinţa care va dura patru zile vor mai discuta despre reevaluarea unor idei mai vechi, precum tehnica japoneză de păstrare a articolelor fragile în mai multe cutii şi folosirea spumei de polistiren extrudat pentru a proteja obictele de artă de căldură şi umiditate, prin costuri reduse.