Băsescu reuşeşte să supravieţuiască politic, cu preţul încălcării promisiunilor, scrie The Economist
Preşedintele Traian Băsescu a câştigat, poate, lupta pentru supravieţuirea sa politică deocamdată, dar nu şi-a îndeplinit promisiunile de modernizare şi asanare a politicii din România, comentează The Economist în ediţia sa de joi.
România a exasperat UE pentru că nu a reuşit să îşi îmbunătăţească, aşa cum a promis, sistemul legal şi judiciar, scrie ziarul.
În urmă cu două săptămâni, premierul român Emil Boc şi-a condamnat
propriul guvern la prăbuşire, demiţându-l pe ministrul de interne Dan
Nica. Motivul invocat a fost că Nica, ce a reprezentat partenerul
minoritar din coaliţie, a declarat fără dovezi că sunt planificate
fraude electorale ample la alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie. El
nu a precizat cine este suspectat, dar acesta este un subiect delicat,
potrivit The Economist.
Preşedintele român Traian Băsescu, un aliat apropiat al lui Boc, a
câştigat puterea în 2004, construindu-şi campania în jurul luptei
anticorupţie. De atunci, unii dintre cei mai înfocaţi susţinători ai
săi au devenit din ce în ce mai critici în ceea ce priveşte activitatea
şefului statului.
Demiterea lui Nica a vizat să forţeze PSD să se retragă de la
guvernare, lăsând o administraţie minoritară condusă de susţinătorii
lui Băsescu, liberal-democraţii, scrie cotidianul. Potrivit cinicilor,
acest lucru a avut ca scop să asigure faptul că Ministerul de Interne,
care se ocupă de alegeri, este în mâini sigure.
Ceea ce ar putea să funcţioneze, subliniază The Economist, precizând,
însă, că social-democraţii au contraatacat săptămâna aceasta, aprobând
o moţiune de cenzură ce a dus la căderea guvernului pentru prima dată
după comunism. Dintr-un punct de vedere, votul, care a avut loc în 13
octombrie, a fost un progres, notează ziarul. Spre deosebire de anii
'90, schimbarea guvernului nu a necesitat mineri care să distrugă
străzile Bucureştiului.
Partidele de opoziţie, inclusiv liberalii şi formaţiunile care
reprezintă minoritatea maghiară şi alte minorităţi etnice, reprezintă
două treimi din Parlament. Ei au propus propriul lor candidat la
funcţia de premier, o personalitate apolitică, Klaus Iohannis. De etnie
germană, el este de nouă ani primar al Sibiului, unul dintre cele mai
atractive şi mai bine administrate locuri din România, potrivit The
Economist.
Această numire a consolidat credibilitatea taberei anti-Băsescu, unită,
de altfel, doar prin ostilitatea faţă de preşedinte. Dar nu a ştirbit
deocamdată popularitatea acestuia din urmă: Băsescu are un avans de 13%
faţă de principalul său contracandidat la alegerile din noiembrie.
Joi, preşedintele l-a însărcinat pe Lucian Croitoru, un consilier BNR,
să formeze guvernul. Dacă Parlamentul îl va respinge, după cum este
probabil, şeful statului poate să încerce încă o dată. El respinge
ideea opoziţiei de a forma un guvern de tehnocraţi, spunând că acest
lucru este de domeniul anilor '90 şi este doar o acoperire pentru
politicienii care trag sforile. Pentru moment, echipa lui Boc rămâne în
exerciţiu.
Potrivit cotidianului, acuzaţiile privind alegerile prezidenţiale şi nesiguranţa în legătură cu viitorul guvern sunt doar surse de distracţie de la problemele cele mai presante ale ţării. Potrivit estimărilor, economia se va contracta cu circa 8% anul acesta. FMI şi UE au acordat un împrumut de 20 de miliarde de euro pentru a ajuta ţara să facă faţă crizei economice. În plus, România nu a implementat încă reformele nepopulare pe care le-a convenit cu creditorii săi.