MENIU

BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ECONOMIE. Modele de subiecte la Economie

<p>REZULTATE BAC BUZĂU</p>

BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ECONOMIE. Examenul de Bacalaureat 2015 continuă vineri cu ultima probă scrisă a examenului, cea la alegere. Astfel, elevii de clasa a XII-a au de ales dintre următoarele materii: Anatomie şi fiziologie umană, genetică şi ecologie umană, Biologie vegetală şi animală, Chimie, Economie, Fizică, Filosofie, Informatică, Logică, argumentare şi comunicare, Psihologie, Economie sau Sociologie.

BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ECONOMIE. Subiectele la Economie de la Bacalaureat vor fi prezentat de realitatea.net la scurt timp după ce elevii vor intră în examen (ora 8:30). Ministerul Educației va anunța baremele la proba de Economie de la Bacalaureat 2015 în jurul orelor prânzului. Cu ajutorul acestor bareme la Economie, elevii pot estima ce notă vor lua la această probă de la Bacalaureat 2015.

BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ECONOMIE. Model subiecte Economie

BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ECONOMIE. Aproximativ 155.000 de elevi de clasa a XII-a au susținut luni prima probă scrisă a examenului de Bacalaureat 2015 - la limba și Literatura Română şi miercuri proba obligatorie a profilului, la Matematică sau Istorie.

Dintre cei 155.321 de absolvenţi de clasa a XII-a care s-au înscris pentru susţinerea probei de limba și literatura română, s-au prezentat 149.305, adică 96,13%, potrivit datelor comunicate de Ministerul Educaţiei.

Procentul este mai mare decât cel din sesiunea similară a anului trecut, când au participat 94,52% din totalul elevilor înscrişi la proba de Limba şi Literatura Română. În total, au absentat 5.942 de candidaţi, iar 74 au fost eliminaţi din examen pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

BACALAUREAT 2015 - Afişarea rezultatelor 

25 - 29 mai: Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen

8 - 10 iunie: Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

10-12 iunie: Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

15–19 iunie: Evaluarea competenţelor digitale – proba D

22-26 iunie: Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C

29 iunie: Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă

30 iunie: Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă

1 iulie: Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă

3 iulie: 2015 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă

7 iulie: Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00)

7 iulie: Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)

8-9 iulie: Rezolvarea contestaţiilor

10 iulie: Afişarea rezultatelor finale 

Barem și Rezolvări Matematică la Bacalaureat 2015 UPDATE

BACALAUREAT 2015 Istorie: Subiecte și Bareme la Istorie la BAC 2015

BACALAUREAT 2015. În ceea ce priveşte desfăşurarea examenului de maturitate, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a transmis că o parte dintre camerele video de la BAC-ul din această vară vor înregistra şi audio.

„5% dintre camerele video de la BAC-ul de anul acesta va înregistra şi audio. Există recomandarea Ministerului de a implementa şi sisteme audio. Mi se pare relevantă pregătirea elevilor, nu supravegherea”, a spus acesta.

Metodologia de organizare a Bac-ului prevede că se interzice candidaţilor să intre în sala cu orice fel de lucrări: manuale, dicţionare, notiţe, însemnari etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu telefoane mobile şi cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare.

BACALAUREAT 2015. Nerespectarea dispozitiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de examen duce la eliminarea din examen a candidatului de către preşedintele comisiei de examen, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.

Perle Bacalaureat 2015. "Profa nu ne preda nimic. Zice că are salariul prea mic"

BACALAUREAT 2015 SUBIECTE ECONOMIE. Absolvenţii de liceu promovează examenul de Bacalaureat 2015 dacă îndeplinesc următoarele condiţii:

- au susţinut probele de evaluare a competenţelor;

- au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea şi au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise.

Rezultatele vor fi afișate în 7 iulie, până la ora 16:00. Contestațiile trebuie să fie depuse în aceeași zi, urmând să fie soluționate între 8 și 9 iulie, iar rezultatele finale să fie publicate în 10 iulie.

La această sesiune a Bac-ului s-au înscris 168.945 de absolvenţi, cu peste 7.000 mai mulţi decât anul trecut. Există numeroși candidați - aproximativ 340.000 - care nu au reușit să promoveze examenul de Bacalaureat în anii trecuți, însă doar 25.000 dintre ei s-au înscris la examen pentru sesiunea iunie-iulie.

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ECONOMIE: Ce trebuie să știe candidații

(1) Accesul candidaţilor în centrul de examen la probele scrise se face în intervalul 7:30 - 8:30.

(2) Preşedintele comisiei din centrul de examen desemnează o comisie de control, formată din minimum două cadre didactice (dintre asistenţi sau membrii comisiei) şi personalul de pază de la intrarea în centrul de examen.

(3) La accesul candidaţilor în centrul de examen se procedează astfel:

- un cadru didactic şi un membru al personalului de pază solicită la intrarea fiecărui candidat prezentarea actului de identitate, şi verifică dacă fotografiile corespund;

- candidaţii sunt îndrumaţi spre zona din centrul de examen unde se găsesc sălile de examen;

- candidaţii sunt atenţionaţi să citească extrasele din Metodologie afişate pe uşa sălii de examen şi să nu staţioneze pe holuri mai mult de 5-7 minute;

- candidaţii care au materiale/obiecte nepermise în sala de examen sunt îndrumaţi spre sala de depozitare a acestora.

(4) Candidatul care are asupra sa materiale nepermise în sala de examen (telefoane mobile, culegeri, manuale, notiţe, însemnări etc., precum şi orice mijloace electronice de calcul sau de comunicare, poşetă/geantă etc.) va primi o pungă/plic în care să le introducă, împreună cu o declarație tip în care se menționează numele și prenumele și obiectele personale care vor fi depozitate şi va fi îndrumat de către un membru al echipei de control spre sala de depozitare a obiectelor personale.

(5) Sala de depozitare a obiectelor personale se va afla cât mai aproape de intrarea în centrul de examen şi va fi supravegheată de o persoană dintre asistenţi, desemnată de comisia de examen.

(6) După ce au trecut de punctul de legitimare şi de cel de depozitare a obiectelor personale (nepermise în sala de examen), candidaţii se deplasează spre sala de examen, unde sunt repartizaţi conform tabelelor afişate pe uşi.

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ECONOMIE. Reguli la examen

Eventualele fraude sau tentative de fraudă, alte nereguli în desfăşurarea examenului, semnalate asistenţilor de către candidaţi sau sesizate de vicepreşedinte, secretar, membrii comisiei, de asistenţi sau de către delegaţii Comisiei Naţionale de Bacalaureat ori ai comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, vor fi comunicate imediat preşedintelui comisiei. Acesta este obligat să verifice şi să ia măsurile ce se impun, care pot merge până la eliminarea candidatului din examen.

Comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti va fi informată, imediat, despre orice situaţie specială.

În timpul desfăşurării probelor scrise, precum şi pe perioada evaluării probelor scrise, în sălile de examen şi în centrele zonale de evaluare au voie să intre numai:

a) preşedintele, vicepreşedintele, secretarul şi membrii comisiei din centrul de examen;

b) persoane delegate de către Comisia Naţională de Bacalaureat sau de comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti pentru a controla desfăşurarea corectă a examenului.

Art.61 - (1) După ce îşi încheie lucrările, candidaţii numerotează foile, sub îndrumarea asistenţilor, numai cu cifre arabe, în partea de jos a paginii, în colţul din dreapta, indicând pagina curentă şi numărul total de pagini, de exemplu sub forma
3/5, pentru pagina a treia, dacă elevul a scris în total cinci pagini. Se vor numerota toate paginile pe care elevul a scris, inclusiv acelea pe care sunt scrise doar câteva rânduri, partea nescrisă fiind barată de către asistenţi. După încheierea numerotării, candidaţii predau asistenţilor lucrările şi semnează pentru confirmarea predării lucrării şi a numărului de pagini.

(2) La expirarea celor trei ore acordate, candidaţii predau lucrările în faza în carese află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Trei candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.

(3) La predarea lucrărilor, asistenţii barează spaţiile nescrise, verifică numărul de pagini şi îl trec în procesele-verbale de predare-primire pe care le semnează candidaţii, precum şi în rubrica prevăzută pe prima pagină a lucrării.

(4) Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează în centrul de examen.

(5) La finalizarea probei scrise, asistenţii predau, sub semnătură, lucrările scrise preşedintelui şi celorlalţi membri ai comisiei. Aceştia verifică dacă numărul lucrărilor predate corespunde cu numărul semnăturilor din procesul-verbal de predare a lucrărilor scrise, dacă numărul de pagini al fiecărei lucrări coincide cu cel înscris pe lucrare şi în procesul-verbal şi dacă au fost barate spaţiile nescrise.

(6) În cazul în care un candidat refuză să predea lucrarea scrisă, acest lucru se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cei doi asistenţi şi atrage după sine eliminarea candidatului din examen.

Barem și Rezolvări Matematică la Bacalaureat 2015. M1 M_mate-info

Miercuri, la filiera teoretică, profilul real, elevii au primit o matrice la subiectul doi și o funcție la cel de-al treilea.

Fiecare subiect rezolvat în totalitate va fi punctat cu câte 30 de puncte, în timp ce 10 puncte sunt din oficiu.

Toate cele trei subiecte au fost împărțite în câte șase sub-puncte de câte 5 puncte. Toate subiectele sunt obligatorii.

Barem și Rezolvări Matematică la Bacalaureat 2015. M_şt-nat

Filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

La primul subiect, de 30 de puncte, elevii au primit câteva ecuații, dar și mici probleme de geometrie.

La subiectul al doilea, elevii au avut de rezolvat o matrice, cu șase cerințe de câte cinci puncte.

La subiectul al treilea, absolvenții de liceu au primit o funcție.

Barem Bacalaureat 2015. Subiecte Limba și literatura română la BAC 2015

Subiecte Bacalaureat 2015. Real: Caracterizarea unui personaj din Ion Creangă, George Călinescu sau Marin Preda

Subiectul I Bacalaureat 2015 Limba și literatura română (30 de puncte)

Analizarea unui text numit ”Trei Generații”, de Lucia Demetrius

Subiectul II Bacalaureat 2015 Limba și literatura română (30 de puncte)

Un text argumentativ despre importanța sportului

Subiectul III Bacalaureat 2015 Limba și literatura română (30 de puncte)

Caracterizarea unui personaj din Ion Creangă, Marin Preda sau George Călinescu

Subiecte Bacalaureat 2015. Uman: Relația între două personaje în romanul interbelic
Subiectul I Bacalaureat 2015 Limba și literatura română (30 de puncte)

Analizarea unui text numit ”Trei Generații”, de Lucia Demetrius

Subiectul II Bacalaureat 2015 Limba și literatura română (30 de puncte)

Un text argumentativ despre rolul scriitorului în societate

Subiectul III Bacalaureat 2015 Limba și literatura română (30 de puncte)

Relaţia dintre două personaje într-un roman interbelic

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE. Subiectul I Istorie

La primul subiect, cel de 30 de puncte, elevii au primit două fragmente din ”O istorie a românilor”, de I. Bulei, despre formarea Securității, respectiv despre procesul de destalinizare al României.

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți, din sursa A, instituția de represiune înființată în 1948 (2 puncte)

2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la relațiile economice ale statului român (2 puncte)

3. Numiți doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B (6 puncte)

4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că atitudinea României față de Uniunea Sovietică este apreciată în occident (3 puncte)

5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, preciziând rolul fiecărei dintre aceste informații (7 puncte)

6. Prezentați alte două practici politice totlaitare utilizate în ROmânia, în afara celor la care se referă sursele date (6 puncte)

7. Menționați o asemănare între acțiunile desfășurate în România, în perioada postdecembristă (4 puncte)

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE. Subiectul al II-lea Istorie

La subiectul al doilea, notat tot cu 30 de puncte, elevii au primit un text din ”Istoria României”, de M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor. Tema fragmentului a fost operațiunile românești din finalul Primului Război Mondial.

Cerințe:

1. Numiți generalul român, precizat în sursa dată (2 puncte)

2. Precizați secolul la care se referă sursa dată (2 puncte)

3. Menționați alianța și o acțiune diplomatică desfășurată de aceasta, precizate în sursa dată (6 puncte)

4. Menționați, din sursa dată, două acțiuni care au loc pe frontul de vest (6 puncte)

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele de pe frontul din Moldova, susținându-l cu două informații selectate din sursă (10 puncte)

6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin acțiuni militare sau diplomatice (4 puncte)

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE. Subiectul al III-lea Istorie

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc, de la autonomii locale la implciare în relațiile internaționale din Evul Mediu, având în vedere:

- menționarea a două autonomii locale, din spațiul românesc, din secolele al IX-lea - al XIII-lea

- menționarea a două cauze a înființării instituțiilor centrale medievale și precizarea unei instituții centrale din spațiul românesc

- prezentarea unei acțiuni diplomatice desfășurate de un reprezentant al spațiului românesc, în secolul al XV-lea

- formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate în spațiul românesc în secolul al XVI-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric

(30 de puncte)

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: Cum să rezolvi subiectele

Cum sa rezolvi subiectele pentru bacalaureat e o întrebare pe care elevii şi-o pun adesea. Nu este suficient să ai cunoştinţe multe, trebuie să ştii şi cum să le gestionezi, scrie bacalaureatistorie.info.

Subiectele I şi II pentru Examenul de Bacalaureat la Istorie par uşoare la prima vedere, dând impresia că având textul în faţă elevii vor reuşi să obţină o notă de trecere cu un efort minim. Însă nu este aşa. Ajunge o mică neatenţie şi punctele care ar putea fi obţinute uşor sunt pierdute. Acest lucru s-a observat şi la simularea care a avut loc.

Printre cerinţele care par relativ uşoare, dar dau bătăi de cap elevilor, este şi aceea de a selecta două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. Conform acesteia, elevii trebuie să selecteze din text o informaţie-cauză şi o informaţie-efect, precizând care este cauza şi care dintre ele este efectul.

Ce este informaţia-cauză? Putem spune că este informaţia care conţine o acţiune sau un fapt care determină realizarea altui fapt, a unei alte acţiuni, a unui eveniment. Cauza se află dacă se pune întrebarea DE CE? Putem raţiona astfel: de ce a avut loc Y eveniment / fapt istoric? Şi vom afla cauza, continuând cu raţionamentul astfel: pentru că X eveniment / acţiune / fapt istoric a avut loc sau nu. Şi care este consecinţa lui X? Aflăm astfel efectul sau concluzia: prin urmare Y a avut loc. Putem spune că X îl determină pe Y, unde X este cauza şi Y este efectul.

Conectorii nu apar în text întotdeauna, dar ei pot fi folosiţi de probă. Elevii se pot verifica dacă au ales corect informaţiile prin utilizarea conectorilor de cauzalitate şi concluzie. Printre conectorii de cauzalitate sunt pentru că, deoarece, fiindcă, datorită faptului că, iar conectorii de concluzie sunt, printre alţii, aşadar, prin urmare, în concluzie.

Pentru că X a avut loc, prin urmare Y a avut loc.

Subiectul I, cerinţa 5: cauza este „pentru a-şi consolida domnia şi a restaura controlul Moldovei asupra gurilor Dunării”, iar efectul este prin urmare Ştefan „s-a străduit să restabilească legătura tradiţională cu Polonia”. Verificare: de ce s-a străduit Ştefan să restabilească legătura tradiţională cu Polonia? Pentru că dorea să-şi consolideze domnia şi să restaureze controlul Moldovei asupra gurilor Dunării. Dorinţa lui Ştefan de a consolida domnia determină alianţa cu Polonia.