Aprobarea Tratatului de către irlandezi este o veste bună pentru Europa, spune preşedintele PE

"Mă bucură rezultatul referendumului irlandez. Irlandezii au demonstrat un real angajament pentru proiectul european, şi-au confirmat dorinţa de a fi în centrul Europei", a mai declarat Buzek.

Secretarul de stat irlandez pentru afaceri europene, Dick Roche, a vorbit despre o victorie "zdrobitoare". "Este o victorie zdrobitoare. Am încredere că textul va fi adoptat cu un rezultat naţional apropiat de 60-40", a adăugat el.

Cursa cu obstacole continuă pentru Tratatul de la Lisabona cu "etapa" cehă

Etapa irlandeză a fost depăşită sâmbătă, iar UE se grăbeşte să înceapă aplicarea Tratatului de la Lisabona, dar preşedintele ceh eurosceptic ameninţă să pună în pericol eforturile, relatează AFP.

Înainte chiar de votul irlandezilor, liderii europeni au început negocieri discrete pentru numirea unui preşedinte şi a unui "ministru" de Externe pentru UE, funcţii prevăzute de Tratatul de la Lisabona. Ei ar dori să clarifice lucrurile la viitorul summit european, de la sfârşitul lunii octombrie.

Numele cel mai citat pentru funcţia de preşedinte este Tony Blair. Susţinut de Paris şi Londra, el este favorit, dar este respins de propria "familie" politică, socialiştii europeni, pentru că a susţinut războiul din Irak şi politici liberale, pe care le-a implementat când era la putere.

Şefii de state sau de guverne sunt cei care vor desemna preşedintele UE, iar noua figură a Uniunii nu va avea nevoie de aprobarea europarlamentarilor, care s-a putea întreba dacă este într-adevăr potrivit, în cazul lui Blair, să se plaseze la conducerea UE un om a cărui ţară nu este în zona euro sau care refuză spaţiul Schengen.

Mai este vehiculat numele premierului olandez, Jan Peter Balkenende.

În privinţa ministrului de Externe al UE, cu prerogative sporite, situaţia este mai confuză. El ar deveni, conform Tratatului de la Lisabona, vicepreşedintele CE. Printre favoriţi figurează fostul premier social-democrat finlandez Paavo Lipponen, comisarul pentru extindere, Olli Rehn, ministrul suedez de Externe, Carl Bildt.

Preşedinţia suedeză a UE speră că personalităţile care vor reprezenta Europa vor fi găsite rapid, dar calendarul depinde de preşedintele ceh, Vaclav Klaus, care trebuie să semneze textul. El a spus că va aştepta până când Curtea Constituţională a ţării se va pronunţa asupra validităţii tratatului. Justiţia tocmai a fost sesizată din nou de aleşi apropiaţi ai preşedintelui.

Curtea ar putea aştepta până în 2010 pentru a da un răspuns, riscând astfel relansarea dezbaterii în Marea Britanie, unde conservatorii, favoriţi pentru alegerile din primăvară, au promis că vor organiza un referendum, dacă vor câştiga.