Analiză: Marii învinşi ai primului tur: Oprescu, Kelemen, Antonescu şi Becali
Crin Antonescu a scos un scor în raport cu puterea partidului, dar insuficient pentru a-l duce în finală. Oprescu s-a prăbuşit cel mai puternic, Kelemen a obţinut cel mai slab scor din istoria UDMR, iar Becali s-a întors în trecut cu cinci ani. În marja de eroare.
Sorin Oprescu poate fi considerat marele înfrânt al alegerilor prezidenţiale de duminică. Primarul general al Capitalei a obţinut un scor şocant de mic 3, 6% în raport cu aşteptările şi cu previziunile sondajelor de la începutul de campanie. Atunci când Doctorul visa la turul doi. Ce-i drept, Oprescu scăzuse constant în sondaje în ultimele săptămâni. Lipsit parcă de vlagă, independentul nu a reuşit să dea impresia că poate: nu a părut deloc convingător în atacurile oricum timide la adresa lui Geoană sau Băsescu, a făcut non-combat cu Antonescu. Nimic care să-l diferenţieze, care să-l scoată în faţă. Fără suportul unui partid în spate, ajutat doar de câţiva transfugi din PSD – Alin Teodorescu, Anca Alexandrescu, Octav Cozmâncă - Sorin Oprescu se întoarce la Primăria Bucureştiului acolo unde i-au rămas destul de multe de făcut. Printre care o himerică autostradă suspendată.
Liberalul Crin Antonescu e şi el unul din înfrânţii importanţi. Unul aşteptat însă şi asta pentru că prezidenţiabilul PNL nu a reuşit de-a lungul timpului să îi ia faţa lui Geoană decât în propriile sondaje. PNL nu e categoric PSD, iar prin această perspectivă, Antonescu a obţinut un scor foarte bun. Unul cu cel puţin trei puncte mai mare decât cel din sondaje al partidului. A punctat bine în ultimele săptămâni, creându-şi astfel premisele ca la congresul PNL de la începutul anului viitor să fie reales preşedinte. Pentru ca asta să se întâmple va trebui să negocieze atent votul pentru turul doi: rămânerea în opoziţie nefiind chiar o variantă pe plac în ochii unora dintre colegii săi de partid.
Kelemen Hunor este candidatul cu cel mic rezultat din istoria participărilor UDMR în cursa prezidenţială. Cu doar 3,6% conform exit-poll-urilor, Kelemen se clasează aproape la jumătatea scorului obţinut de Frunda Gyorgy în 1996 şi 2000 – 6,01%, respectiv 6,22% şi destul de departe de reuşita preşedintelui Marko Bela din 2004 – 5,10%. De altfel, potrivit datelor date publicităţii de Biroul Electoral Central, judeţele Harghita şi Covasna s-au aflat printre cele cu cea mai scăzută prezenţă la vot, or, tocmai de aici proveneau, fireşte, majoritatea voturilor udemeristului. O posibilă explicaţie ar fi lipsa de vizibilitate a candidatului maghiar, dar şi faptul că în ultimii ani, Uniunea s-a confruntat cu tot mai multe contestări în interiorul comunităţii.
Şi patronul Stelei, Gigi Becali, a luat puţin. Pentru el au trecut cinci ani şi din punct de vedere al prezidenţialelor, timpul s-a întors înapoi. 1,77% este scorul său din 2004, 1, 6% cel din exit-poll-uri acum. Practic, susţinător declarat al lui Geoană în turul doi, latifundiarul nu prea va avea ce să ofere. E adevărat, Becali nu s-a omorât să-şi facă campanie, părând mulţumit cu scaunul de europarlamentar obţinut în vară. Nici bugetul nu i-a mai permis, criza lovindu-l din plin. Porţile mari ale Palatului din Aleea Alexandru erau ferecate duminică seară, iar covorul roşu nu mai fusese întins pe trepte. La PNG lumina era stinsă. Şi la propriu, şi la figurat.
Restul de candidaţi, aici incluzându-l şi pe Corneliu Vadim Tudor cu cele patru procente ale sale, s-au clasat în marjele anticipate. Pentru cinci dintre ei - Remus Cernea, Ovidiu Iane, Eduard Manole, Constantin Rotaru şi Ninel Potîrcă - aceasta a fost marja de eroare.