Analiză literară infantilă pe textele Hertei Muller, realizată de "minţile luminate" ale Securităţii
Opera Hertei Müller este în aceste zile principalul subiect de discuţie în mediul cultural din întreaga lume. Se nasc noi comentarii, se revine la vechi analize pe text sau se nasc altele noi. Opera Hertei Müller nu a beneficiat, însă, întotdeauna de cei mai avizaţi critici literari. În anii '80, pe când trăia în România, ''minţile luminate'' de la Securitate au fost autoarele unor analize literare care ar face să roşească astăzi şi un elev de şcoală primară.
Astăzi Herta Müller este unul dintre cei mai mari scriitori ai lumii. În anii '80 însă ea nu era decât un membru din ''cercul elementelor cu preocupări de a redacta lucrări cu caracter ostil şi tendenţios'', potrivit unui document întocmit de Securitate şi făcut public de Marius Mioc pe blogul său.
Documentul scoate la iveală o realitate aberantă a sistemului comunist: opera unei viitoare câştigătoare a premiului Nobel era analizată şi evaluată de un ''specialist'' de la Securitate, care, cel mai probabil, nu terminase de citit nici manualul de gramatică de clasă primară.
Locotentul Ion Beleţescu recomandă deschiderea unui raport de urmărire ''informativă'', pe baza mai multor analize ''literare'' pe textele scriitoarei.
''Textul Dorfchronik (Cronica satului), unde prezintă decăderea totală a unui sat german din Banat. Astfel, în acest sat există numai 11 elevi cu patru învăţători. La piaţă înainte se vindeau multe animale, iar acuma este sărăcie. De asemenea prezintă în mod negativ organele locale şi felul în care au loc şedinţele de la Consiliu'', scrie conştiincios în raport locotentul Beleţescu.
Credinciosul angajat al Securităţii este de-a dreptul indignat de faptul că în ''Cronica satului'', Herta Müller transmite ideea că ''la Căminul Cultural nu se desfăşoară niciun fel de activitate, ci se fac numai nunţi, iar în cadrul CAP şi IAS-ului există o debandadă totală''.
În consecinţă, locotentul Beleţescu se simte îndreptăţit să propună ''deschiderea dosarului de urmărire informativă''.
Sursa ''Voicu'' scrie că în textul ''Meine Familie'' ''familia şvăbească apare depravată, fără conduită morală, fiecare bărbat are copii cu alte femei extraconjugale''.
Modul în care Herta Müller prezintă viaţa dintr-un sat bănăţean îl nemulţumeşte şi pe Voicu. ''Este atacat Casa Culturală. (...) Primarul, preşedintele CAP şi directorul Gas sunt cuscrii. Unul dintre ingineri, care în loc să se ocupe de treaba lui pe câmp se ocupă de fotografii, şi când primeşte un premiu, ca să meargă în Italia, rămâne dispărut'', scrie Voicu în nota informativă.
Herta Müller s-a născut într-o familie de şvabi din Banat, dar a emigrat în Germania în 1987, după ce legăturile ei cu studenţii şi scriitorii de limbă germană din Aktionsgruppe Banat intră în atenţia Securităţii. Mama scriitoarei a fost deportată într-un lagăr din Uniunea Sovietică, astăzi pe teritoriul Ucrainei.
"Măcar la una dintre întrebările chinuitoare pe care le am, a răspuns dosarul meu", scria Herta Müller, care a aflat, la ani distanţă, că până şi cea mai bună prietenă a ei făcea parte din "sistemul Iubire şi Trădare". "Jenny avea cancer – a murit demult. A povestit că a primit sarcina de a cerceta locuinţa şi activităţile noastre cotidiene. Când ne trezim şi când mergem la culcare, unde mergem la cumpărături şi ce cumpărăm. Dar mi-a promis că la întoarcerea ei, va povesti numai ceea ce stabilim de comun acord. Planul locuinţei noastre şi activităţile noastre cotidiene le-a livrat cu lux de amănunte", a povestit scriitoarea.