Aeroporturile României nu sunt pregătite pentru Schengen, scrie Jane's
România mai are încă multe eforturi de făcut pentru ca aeroporturile sale să respecte criteriile de securitate necesare pentru a fi inclusă în spaţiul Schengen, a declarat un purtător de cuvânt al Directoratului General pentru justiţie al Comisiei Europene, citat de revista Jane's.
Aceeaşi situaţie este valabilă şi în cazul Bulgariei. "Niciuna dintre aceste ţări nu este pregătită - mai au de făcut eforturi şi trebuie să se ocupe de securitatea internă şi de problemele legate de probitate", a spus purtătorul de cuvânt. "Includerea lor în Schengen nu se află pe agendă pe termen scurt", a adăugat el.
În 21 decembrie 2007, nouă ţări au fost incluse în spaţiul Schengen: Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia şi Slovenia. Potrivit purtătorului de cuvânt european, aceste state au făcut eforturi enorme pentru a pregăti aderarea la spaţiul Schengen şi au cheltuit circa un miliard de euro pentru a securiza noile frontiere exterioare ale acestei zone de liberă circulaţie.
Iniţial, punctele de control de la frontierele dintre aceste nouă ţări şi restul membrilor spaţiului Schengen au fost înlocuite prin patrule de poliţie bilaterale, în timp ce controalele de pe aeroporturi pentru zborurile provenind din alte ţări membre au fost eliminate începând din martie 2008.
Aeroporturile joacă un rol-cheie în Acordul Schengen, pentru că, asemenea frontierelor terestre cu ţările care nu sunt membre ale acestui spaţiu, protejează direct graniţele exterioare ale spaţiului Schengen.
Astfel, extinderea spaţiului Schengen a presupus respectarea unor condiţii de către aeroporturile din noile state membre. În primul rând, securitatea şi infrastructura au fost reorganizate pentru a face diferenţa între călătorii care provin din spaţiul Schengen şi restul, inclusiv prin instalarea unor cabine de control.
De asemenea, angajaţii aeroporturilor au făcut stagii de pregătire, iar sistemul de telecomunicaţii a fost modernizat. Şi protocoalele pentru securizarea datelor, strategiile de cooperare între poliţiile din diferite state şi politicile privind acordarea vizelor au fost modificate.
În paralel, aeroporturile în sine au trebuit modernizate, pentru a face faţă unei creşteri a traficului, în condiţiile în care călătoria a devenit mai uşoară. De exemplu, 80% dintre pasagerii care folosesc aeroportul Tallinn, din Estonia, vin sau pleacă în alte ţări din spaţiul Schengen.