A început votul în străinătate. Primul alegător: o profesoară de chimie din Noua Zeelandă

La secţia de votare din Auckland, în Noua Zeelandă – prima secţie de vot deschisă în afara ţării şi unde deja s-au şi închis urnele - au votat aproximativ 170 de români, potrivit estimărilor preşedintelui secţiei de votare. Primul cetăţean român a votat la Auckland, în Noua Zeelandă, la secţia de vot nr. 289, la ora 20.10, ora României (ora 7.10, ora locală). Este vorba despre Adina Giurgiu, în vârstă de 40 de ani, profesoară de chimie şi preşedinte al Asociaţiei românilor din Auckland \"Doina\". Pentru secţia de vot de la Auckland MAE a trimis 1.000 de buletine de vot. Până la acest scrutin, românii de acolo votau la Wellington, capitala ţării, dar MAE a decis să mute pentru prezidenţiale şi referendum secţia de votare la Auckland.

La ora 12.00 au fost închise alte trei secţii de votare din Australia - Canberra, Sydney şi Melbourne.

Sectiile de votare cu nr.144 (Canberra), nr. 145 (Sydney) si nr. 147  Melbourne) din Australia s-au închis astazi ora 12.00, ora României. În total, pe baza estimărilor preşedinţilor secţiilor de votare în Australia au votat aproximativ 400 de cetăţeni români.

Potrivit legislaţiei, votarea începe şi în străinătate la ora 7.00, ora locală, şi se desfăşoară până la ora 21.00, ora locală, când secţia de votare se închide, interval în care au loc două procese electorale - prezidenţialele şi referendumul.

Secţiile de votare din Italia şi Spania, ţările unde se află cea mai importantă comunitate de români din diaspora, s-au deschis la ora 8.00, ora României, odată cu urnele din majoritatea statelor UE, dar şi din Balcani şi câteva ţări africane.

La urnele din Spania şi Italia, până la ora 16.00, ora României, votaseră în jur de 21.200 de români, a informat Ministerul de Externe. Astfel, la secţiile din Italia au votat 12.000 de români, în Spania au mers la urne 9.200, în Franţa 1.900, în Belgia 1.600, în Austria 850, iar în Ungaria 400. Până la ora 17.00, şi în Republica Moldova votaseră 5.000 de români.

Majoritatea statelor UE - în afară de ţările baltice şi Finlanda (care sunt pe acelaşi fus orar cu România), Portugalia, Irlanda şi Marea Britanie (care au un decalaj de două ore) - şi-au deschis urnele de vot cu o oră după ce scrutinul a început în România.

Cei 115 jandarmi români aflaţi în Kosovo pentru misiuni de menţinerea păcii vor vota, în două schimburi, într-o bază militară a KFOR aflată în localitatea Peja, a declarat, pentru NewsIn, oficiali ai Ministerului Administraţie şi Internelor (MAI). Potrivit oficialilor, procesul electoral nu va stânjeni misiunile, întrucât militarii vor vota în două schimburi, înlocuindu-se unii pe alţii în misiuni.

Statisticile de la ultimele scrutine arată o prezenţă destul de scăzută la vot a românilor din străinătate al căror număr este estimat, potrivit anumitor surse, la circa trei milioane de persoane. La alegerile generale din 2004 s-au prezentat la urne aproape 39.000 de români de pe tot globul. Pentru referendumul vizând demiterea preşedintelui, din mai 2007, au votat peste 75.000 de români din străinătate, iar pentru  europarlamentarele din 2007 au votat numai 21.000 de români. La alegerile parlamentare din noiembrie 2008 au votat 24.000 de români de peste hotare, iar pentru scrutinul din iunie 2009 pentru alegerea europarlamentarilor au votat puţin peste 14.000 de cetăţeni din diasporă.

Votul în străinătate se va desfăşura, în total, pe durata a 35 de ore. Raportat la fusul orar din România, procesul electoral din străinătate, care a început sămbătă seară, se va încheia luni, 23 noiembrie, pe coasta de vest a SUA, secţiile de vot de la Los Angeles, Seattle, San Francisco, Las Vegas şi Portland fiind ultimele care se vor închide - la ora 7.00, ora României.

Pentru actualele alegeri Ministerul de Externe a decis organizarea a 294 de secţii de vot în străinătate. Dintre acestea, 55 se află în Italia, 38 în Spania, 13 în R. Moldova, nouă în Franţa, trei în Ungaria, cinci în Germania, trei în Rusia, patru în Canada şi 28 în SUA.

Până în prezent, Centrala MAE a încheiat procesul de verificare a celor 294 de secţii organizate pentru românii din străinătate. Toate sunt pregătite pentru derularea în bune condiţii a procesului electoral. Votul decurge în condiţii normale. Nu s-au înregistrat situaţii deosebite, informează MAE.

Ministerul de Externe a trimis 600.000 buletine de vot pentru secţiile de vot din străinătate pentru alegerile prezidenţiale şi câte 600.000 de buletine de vot pentru fiecare dintre cele două întrebări ale referendumului naţional (un buletin pentru fiecare întrebare), în total 1.800.000 de buletine de vot pentru alegerile prezidenţiale şi referendum. Cele mai multe buletine de vot au fost trimise în Italia, anume 167.600, urmând Spania cu 155.200, Republica Moldova cu 52.000 şi SUA cu 44.076.

La prezidenţiale şi referendum pot vota şi turiştii, iar actele de identitate pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, valabile în ziua votării.
Alegătorul care se prezintă la vot nu semnează pe un singur tabel electoral ci va semna în două tabele: unul pentru alegerea preşedintelui - urmând a primi buletinul de vot pentru alegerea preşedintelui şi într-un tabel electoral pentru referendum - şi va primi cele două buletine pentru referendum. De asemenea, alegătorii vor completa două declaraţii pe proprie răspundere că nu au votat nicăieri - una pentru referendum, una pentru alegerea preşedintelui, în funcţie de opţiunea de vot.

De aceea, Ministerul de Externe a atras atenţia că este posibil ca în unele cazuri durata efectivă a procesului de exercitare a dreptului de vot să fie mai mare, având în vedere că au loc două procese electorale în acelaşi timp şi a recomandat ca alegătorii să se prezinte din timp la secţia de votare pentru a evita aglomeraţia.

Potrivit datelor existente, structura preferinţelor electorale din străinătate este diferită de cea la nivel naţional, unde partidele politice nu sunt atât de clar distanţate şi unde nici nu există un lider absolut. Astfel, la alegerile europarlamentare cei mai mulţi români din străinătate au preferat PD-L, cu 37,13% dintre voturi, urmat, la distanţă, de PNL, cu 15,68%, de PSD+PC cu 14,87% şi de Elena Băsescu cu 11%.
Aceeaşi situaţie a fost înregistrată şi la scrutinul legislativ din noiembrie 2008, când PD-L a obţinut, în străinătate, 46,46% de voturi. A fost urmat de PNL cu 23,51% şi de alianţa PSD-PC cu 13,23%. PRM a primit 7,49% dintre voturi, UDMR 5,11% şi PNG 3,05%.