CE lansează joi noapte primul satelit în programul Copernicus de monitorizare a Pământului
Primul satelit folosit în programul Copernicus de monitorizare a Pământului, care va oferi informaţii pentru o gamă largă de aplicaţii şi decizii privind mediul şi securitatea, va fi lansat joi noaptea, informează Comisia Europeană (CE).
Potrivit CE, cetăţenii, întreprinderile, cercetătorii şi factorii de decizie politică din România şi celelalte state membre vor putea, pe viitor, să integreze mai uşor dimensiunea de mediu în toate activităţile şi procesele decizionale datorită programului european Copernicus.
Pe ansamblu, programul va ajuta, de exemplu, întreprinderile să creeze locuri de muncă şi să dezvolte afaceri în domeniul producerii şi diseminării de date de mediu, precum şi al industriei spaţiale propriu-zise. De asemenea, o serie de alte sectoare economice (transport, petrol şi gaze, agricultură, asigurări etc.) vor beneficia prin intermediul lui de date fiabile şi exacte în ceea ce priveşte monitorizarea Pământului.
În cadrul acestui program de monitorizare a mediului, va fi lansat primul satelit dedicat Sentinel 1A, joi la ora 23.02 (ora Bruxelles-ului, vineri, 1.02 - ora României), la baza spaţială din Kourou, Guyana Franceză. Lansarea va putea fi vizionată în direct online, AICI.
Această lansare reprezintă o etapă esenţială pentru Copernicus. Datele specifice privind observarea Pământului vor deveni disponibile imediat pentru serviciile operaţionale.
Datele furnizate de acest satelit vor permite realizarea de progrese semnificative în ceea ce priveşte îmbunătăţirea securităţii maritime, monitorizarea schimbărilor climatice şi furnizarea de sprijin în situaţii de urgenţă şi de criză.
Serviciile Sentinel-1A cuprind aplicaţii cum ar fi: monitorizarea zonelor maritime îngheţate şi a mediului arctic, supravegherea mediului marin, inclusiv monitorizarea deversărilor de ţiţei şi detectarea navelor pentru securitatea maritimăm, monitorizarea riscurilor de mişcări ale suprafeţei uscatului, cartografierea suprafeţei uscatului: păduri, ape şi sol, agricultură durabilă, cartografiere pentru susţinerea ajutoarelor umanitare în situaţii de criză şi monitorizare climatică.
Copernicus, programul UE de monitorizare a Pământului, va asigura observarea şi monitorizarea cu regularitate a subsistemelor planetei, a atmosferei, a oceanelor şi a suprafeţelor continentale, şi va oferi informaţii fiabile, validate şi garantate care vor susţine o gamă largă de aplicaţii şi decizii privind mediul şi securitatea (MEMO/14/251).
"Spaţiul reprezintă o prioritate pentru Uniunea Europeană; bugetul pentru ambele programe spaţiale emblematice europene, Galileo şi Copernicus, pentru următorii şapte ani, este asigurat. Aproape 12 miliarde de euro vor fi investiţi în tehnologiile spaţiale. Prioritatea mea este să se asigure că acest buget va multiplica beneficiile pe care cetăţenii europeni le vor obţine de pe urma programelor noastre spaţiale", a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Antonio Tajani, responsabil pentru industrie şi antreprenoriat. Sentinel-1 este prima dintre cele şase misiuni din cadrul iniţiativei Copernicus. Misiunea Sentinel-1 constă într-o constelaţie de doi sateliţi cu orbită polară, Sentinel-1A şi Sentinel-1B, care se află în acelaşi plan orbital, funcţionează zi şi noapte şi generează imagini utilizând un radar cu apertură sintetică (SAR).
Operarea Sentinel-1A are loc în patru moduri de formare a imaginii cu diferite rezoluţii (până la 10 m) şi acoperiri (până la 250 km), oferind o monitorizare fiabilă şi repetată pe arii extinse. Acesta este conceput astfel încât să funcţioneze într-un mod de operare pre-programat, captând imagini de înaltă rezoluţie ale întregii suprafeţe a uscatului, ale tuturor zonelor costiere şi ale căilor comerciale, acoperind totalitatea mărilor şi oceanelor. Acest lucru garantează fiabilitatea serviciului solicitat de către serviciile operaţionale şi o arhivă de date pe termen lung coerentă, concepută pentru aplicaţii bazate pe serii de timp lungi. Regulamentul privind programul Copernicus, în privinţa căruia Consiliul de Miniştri al UE şi Parlamentul European au ajuns deja la un acord politic, defineşte obiectivele, guvernanţa şi finanţarea programului Copernicus (aproximativ 4,3 miliarde euro) pentru perioada 2014 - 2020. Studiile arată că programul Copernicus ar putea genera un beneficiu financiar de aproximativ 30 de miliarde euro şi ar putea crea aproximativ 50 000 de locuri de muncă în Europa până în 2030.
Deja în momentul de faţă activităţile spaţiale promovează dezvoltarea unei pieţe pentru produse şi servicii prin satelit, furnizând locuri de muncă de înaltă calificare de care industria europeană va avea nevoie pentru a se dezvolta acum şi în viitor.