Cât de inteligente sunt CREATURILE din adâncurile mării. Cefalopodele au rezultate excepționale
Fie că vorbim de monștrii gelatinoși din adâncurile mării sau de caracatița Paul, care dădea pronosticuri sportive, un lucru este cert: moluștele au o formă de inteligență surprinzătoare. Oamenii de știință au supus cefalopodele unor teste, iar rezultatele au depășit așteptările.
Sepiile au primit o nouă versiune a testului bezelei- amânarea recompensei, iar rezultatele au părut să demonstreze că în creierul lor se produc procese mult mai ciudate decât ne imaginam, scrie livescience. În forma umană, testul bezelei consta în a convinge un copil să nu mânâce bezeaua primită timp de 15 minute, cu promisiunea că după va mai primi una și le poate mânca ep amîndouă.
Evident, în cazul sepiilor nu le se putea "spune" unui animal că va primi o recompensă mai bună dacă așteaptă, dar îl poți antrena să înțeleagă că vine mâncare mai bună dacă nu mănâncă imediat mâncarea din fața lui.
ÎN LOC DE BEZELE, CREVEȚI. SEPIA ȘTIE
Sepiile au primit o nouă versiune a testului bezelei- amânarea recompensei, iar rezultatele au părut să demonstreze că în creierul lor se produc procese mult mai ciudate decât ne imaginam, scrie livescience. În forma umană, testul bezelei consta în a convinge un copil să se abțină timp de 15 minute, cu promisiunea că după va mai primi una și le poate mânca pe amândouă.
Evident, în cazul sepiilor nu le se putea "spune" unui animal că va primi o recompensă mai bună dacă așteaptă, dar îl poți antrena să înțeleagă că vine mâncare mai bună dacă nu mănâncă imediat mâncarea din fața lui.
Unele primate pot întârzia satisfacerea, alături de câini, deși în mod inconsecvent.
În 2020, oamenii de știință au arătat că sepia obișnuită (Sepia officinalis) se poate abține de la a mânca o masă de carne de crab dimineața, odată ce "au aflat" că la cina vor primi ceva ce le place mult mai mult - creveții.
Cu toate acestea, după cum a subliniat o echipă de cercetători de la Universitatea din Cambridge, testul nu era suficient de relevant, așa că a fost conceput un nou scenariu, în care 6 sepii au fost puse într-un rezervor special cu două camere închise și uși transparente, pentru ca animalele să poată vedea înăuntru. Într-o camera era o porție de creveți morți, în alta creveți vii, mult mai apetisanți.
Ușile aveau și simboluri pe care sepiele fuseseră antrenate să le recunoască. Un cerc însemna că ușa se va deschide imediat. Un triunghi înseamnă că ușa se deschide după un interval de timp între 10 și 130 de secunde, iar un pătrat însemna că ușa nu se deschide.
Cercetătorii au descoperit că toți sepiile au decis să aștepte hrana lor preferată (creveții vii), când s-a aflat în spatele usii care se deschide după un interval de timp, dar s-au dus la creveții cruzi când hrana mai apetisantă a fost pusă în spatele usii care nu se deschidea.
PĂTRATUL APETISANT vs POFTA DE MOMENT
În continuarea experimentului, celor 6 sepii li s-au arătat 2 repere vizuale diferite, un pătrat gri și unul alb.
Când se apropiau de unul, celălalt era scos din rezervor și li se oferea un tip de recompensă. Odată ce au învățat să asocieze un pătrat cu o recompensă, cercetătorii au schimbat indicațiile, astfel încât celălalt pătrat a devenit acum semnul de recompensă. Interesant este că sepiele care au învățat să se adapteze cel mai repede la această schimbare au fost cele care și în etapa anteriaoră a testului cu uși s-au "prins" mai repede ce li se cere.