Cei nouă şi încă 20 rămaşi la Bucureşti sunt pregătiţi să acopere o transmisie-maraton de peste 650 h live, plus rezumate, pe toate canalele naţionale. TVR HD va transmite 24 ore din 24 evenimentul. Cea mai mare producţie olimpică în istoria României e concepută în stilul "las că merge şi-aşa": s-au tăiat de pe lista şapte oameni cu două săptămâni înainte de plecarea spre Brazilia. Categoric, economiile făcute vor salva de la faliment şi vor scoate instituţia din insolvenţă, era vorba doar de nişte zeci de mii de euro pentru că rezervările pentru cazare şi transport se fac cu multe luni înainte. Lăsând glumă la o parte, jurnaliştii sportivi de la statul român sunt milogii-milogilor pe aici (raportându-ne la cutumele şi necesităţile rezonabile ale meseriei), deşi branşă îi recunoaşte că pe nişte profesionişti redutabili.

JO 2016 Rio. Cătalină Ponor, o somnoroasă fericită

Chiar şi aşa, cu 16 oameni aprobaţi de fostul preşedinte-director general Stelian Tănase, TVR ar fi fost ultima televiziune din UE din punct de vedere al efectivului trimis aici. Totuşi, distanţele imense dintre locurile de concurs, dar şi antrenamentele, puteau fi acoperite mai lejer. Avem doar cinci comentatori în cabinele din arene: Alina Alexoi (cu 7 Jocuri la activ, de iarnă şi de vara), Dragoş Cojocaru (8), Cristi Mândru (4), Dragoş Dragoş Bocanaciu (4) şi Alex Român (2). Stăm în doar doi operatori: Vasile Buta (6) şi Horaţiu Dumitru. Daniela Enăchescu (4) e producător şi Costi Şerbu e un fel de băiatul bun la toate. Pentru a realiza pe unde ne situăm am găsit trei exemple în Estul Europei. RTV Slovenia transmite cu 23 de oameni pentru o ţară cu o populaţie cât a Bucureştiului şi care se întinde cât vreo 3 judeţe de-ale noastre. 61 de sportivi sloveni sunt calificaţi la Rio 2016.

MTVA din Ungaria are 45 de oameni aici, BNT din Bulgaria a trimis 32. Ambele state vecine sunt la jumătate din cât suntem noi, iar Bulgaria e considerată cea mai săracă ţară din UE. În iunie 2015, postul public solicitase Guvernului un ajutor urgent de 560.000 $ pentru cheltuieli logistice şi tehnice legate de Rio2016. Nu s-au aprobat, nimeni nu a mai adus problema în discuţie. Puţini înţeleg că în lumea industrializată a sportului calitatea costă, altfel ajungi să faci transmisii la cinema, că în preistoria olimpică. Cum, nu ştiţi cum era pe vremea stara-stră-bunicilor? Priviţi aici, trecutul merită scos la lumina, măcar să zâmbim amar după atâtea înghiţituri în sec: https://www.olympic.org/…/interactive-documen…/broadcasting/

Cu datorii totale de 122 de milioane €, dar cu un număr de angajaţi cât toate televiziunile şi radiourile private din România la un loc, fie ele şi locale, TVR e la ultima exclusivitate în ceea ce priveşte Olimpiadele. Pachetul pentru Europa (fără Marea Britanie, Germania şi Franţa) a fost achiziţionat anul trecut de Discovery-Eurosport pentru 1.3 miliarde € şi include următoarea ediţie de iarnă (Pyongchang, Coreea de Sud, 2018) şi cea de vara (Tokyo, Japonia, 2020). Anul acesta postul public a pierdut şi Euro2016 pentru că nu a găsit 3.5 milioane € s[ pl[teasc[ drepturile, după cum a ratat şi Eurovision Song Contest pentru o mai veche datorie rostogolită de 10 milioane € către EBU. Singurele mari competiţii securizate au rămas CM de fotbal din 2018 (Rusia) şi 2022 (Qatar), pentru care s-au achitat 9 milioane € în 2012.

Toate textele şi fotografiile din transmisiile mele de la Rio2016 pot fi urmărite şi pe http://www.realitatea.net/jocurile-olimpice-2016 şi pe Dimineaţă de ştiri la Realitatea TV. Drepturile exclusive aparţin Realitatea Media.

Dorin Chioţea