Peste 800 de avarii soluţionate de Apa Nova – Compania de Ape Bucureşti, în decurs de 20 de ore
Apa Nova – Compania de Ape Bucureşti a rezolvat peste 800 de probleme semnalate în decurs de aproximativ 20 de ore, acţionând cu toate utilajele şi echipele operaţionale. TOATE pasajele aflate în administrarea ANCAB au fost funcţionale şi s-a reuşit evitarea inundaţiilor.
Reţeaua de canalizare a făcut faţă, chiar dacă la limita intrării sub presiune, iar toate acumulările de apă de pe artere au fost soluţionate în decurs de câteva ore.
Analiză evenimentului pluvial din intervalul 02/07/2017, 21:30 – 04/07/2017, 09:00 (35:30h).
O scurtă concluzie asupra evenimentului pluviometric :
Cantitatea medie de precipitaţii în 33 de ore a fost de peste 89 l/ mp ce reprezintă mai mult decât media normală a lunii iulie care este de 60 l/mp. Au fost zone cu 80 - 100 l/ mp.
A fost o ploaie cu probabilitatea de apariţie de peste o dată la douăzeci de ani, iar debitul maxim evacuat a depăşit 246 mc/s (adică cu mult mai mare decât debitul mediu multianual al râului OLT – 190 mc/s);
Volumul de apă tranzitat prin sistemul de canalizare al oraşului şi caseta de sub Dâmboviţa a fost de peste 11.7 milioane mc de apă, egal cu valoarea maximă a volumului acumulării de la Lacul Morii.
În cazul unor asemenea evenimente pluviale, care depăşesc cu mult estimările multi-anuale (care stau la baza dimensionării reţelei de canalizare), au loc acumulări de apă şi inundaţii în orice capitală a lumii – o scurtă verificare în presa internaţională va furniza numeroase exemple.
De asemenea, acumulările se pot produce şi din cauza înclinaţiei unor străzi sau a nerespectării normelor de execuţie a trotuarelor, bordurilor, unor construcţii etc.
Niciun oraş, primărie sau companie privată nu îşi permite investiţii de miliarde de Euro şi blocarea pentru ani de zile a traficului, pentru a redimensiona reţeaua de canalizare, în baza fenomenelor considerate excepţionale, concentrându-se în schimb pe optimizarea şi modernizarea reţelei existente şi pe întreţinerea corectă.
Prin urmare, aceste evenimente nu pot fi nici prevenite, nici oprite, iar activitatea ANCAB s-a concentrat pe limitarea efectelor prin măsuri specifice şi pe intervenţie promptă, urmărind 3 direcţii:
• Măsuri luate preventiv, în momentul informărilor emise de ANM (1 şi 2 iulie), în coordonare cu ANAR (Administraţia Naţională a Apelor Române) şi cu PMB. Cele mai importante au fost măsurile hidro-mecanice, menite a controla intrările de apă şi evacuările pluviale.
• Intervenţie promptă în timpul evenimentului pluvial, în baza sesizărilor cetăţenilor, a indicaţiilor primite din partea PMB şi a Poliţiei Rutiere şi a propriilor constatări. Iată un grafic cu evoluţia intervenţiilor:
• Programul de investiţii derulat de ANCAB, precum şi întreţinerea reţelei de canalizare. Sunt numeroase exemple, care au rezolvat majoritatea zonelor problematice ale Capitalei, vom aminti doar unul: gândită să preia apa uzată adusă de restul colectoarelor şi să o transporte la staţia de epurare de la Glina, caseta de sub Dâmboviţa a fost construită în anii 1980, iar din anii 1990 nu a mai fost deloc întreţinută, până ce a fost transferată în exploatarea Apa Nova în anul 2011. Până atunci, din cauza lipsei de lucrări de întreţinere, caseta şi-a redus capacitatea de transport a apelor colectate la aproximativ 47% din capacitatea maximă pentru care a fost proiectată. Exploatarea incorectă atât de mult timp a însemnat şi faptul că readucerea la gradul optim de funcţionare nu a fost deloc un proces simplu, în 2015 ANCAB reuşind aducerea casetei la capacitate maximă. Gândiţi-va ce ar fi însemnat, la ploaia de acum, ca aproape jumătate din volumul evacuat de 11 milioane metri cubi, să rămână pe străzile oraşului.
Nu în ultimul rând, e vorba și de faptul că instituțiile implicate în mentenanța sistemului și în intervenții au învățat să lucreze mult mai bine împreună.
Pentru că principalele probleme au început a fi rezolvate, în ultima perioada s-au putut constata şi alte aspecte, trecute cu vederea. De exemplu, s-a intervenit mult pentru evacuarea apei din subsolurile unor imobile. Multe dintre acestea nu aveau instalată clapet[ anti-refulare, motiv ce a dus la inundarea lor. Acestea se poziţionează pe instalaţia interioară de canalizare, ce aparţine proprietarilor de clădiri, fiind în sarcina acestora, încă de la faza de proiectare a clădirii (ţinând cont de poziţia imobilului faţă de reţeaua publică de canalizare).
ANCAB derulează un program gratuit de consiliere a proprietarilor de imobile pentru montarea corectă a acestor dispozitive.