USR propune reformarea Curţii Constituţionale
USR propune reformarea Curţii Constituţionale, care să fie formată din 12 judecători numiţi astfel: 6 aleşi de magistraţi, 3 propuşi de preşedinte, 3 de Parlament, iar preşedintele CCR să aibă vot decisiv.
„Noi, juriştii Uniunii Salvaţi România aflaţi în prima linie în apărarea justiţiei şi a statului de drept în Parlamentul României, propunem reformarea Curţii Constituţionale. Conştienţi de faptul că prevederile constituţionale care reglementează organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale s-au dovedit falimentare şi au permis transformarea CCR într-un instrument obedient în mâna politicienilor, înţelegând importanţa acestei instituţii fundamentale pentru buna funcţionare a democraţiei propunem o reformă a Curţii Constituţionale echilibrată, în care niciuna dintre puteri să nu le poată domina pe celelalte, iar latura tehnico-juridică a Curţii Constituţionale să nu fie subminată de latura sa politică”, precizează USR.
În prezent, Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, trei fiind numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Numirile sunt făcute exclusiv de politicieni, legislativul numind 2/3 din totalul judecătorilor CCR, iar puterea judecătorească nu are niciun rol în procedura de numire. Dominaţia legislativului asupra celorlalte puteri, din perspectiva numirilor judecătorilor constituţionali, este evidentă, arată USR.
Din aceste motive USR propune ca toate puterile din stat să contribuie la numirea judecătorilor constituţionali.
Propunerile USR:
- creşterea numărului de judecători ai Curţii la doisprezece, cu vot decisiv la preşedintele CCR: şase judecători să fie aleşi de magistraţi prin scrutin general, trei să fie numiţi de Preşedinte şi trei să fie aleşi de Parlament, cu votul a 2/3 din numărul tuturor parlamentarilor
- interzicerea ocupării funcţiei de judecător constituţional de către persoane care au fost membre în partide politice în ultimii 9 ani, anteriori numirii/alegerii
- creşterea vechimii în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, necesară pentru a putea ocupa funcţia de judecător CCR, de la 18 ani la 25 de ani
- preşedintele CCR nu poate fi reales în această funcţie
- toate atribuţiile CCR vor fi prevăzute în mod limitativ de Constituţie, neputându-se adăuga alte atribuţii prin lege organică
- eliminarea atribuţiei de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională
- eliminarea posibilităţii de pronunţare a unor decizii interpretative pentru a înlătura tendinţa CCR de a-şi aroga atribuţii de legiuitor pozitiv.