USR îi cere demisia lui Eduard Hellvig pentru „odioasele legi ale securismului naţional”
Preşedintele interimar al USR îi cere demisia directorului SRI, Eduard Hellvig, pentru elaborarea noilor legi ale securităţii naţionale. Cătălin Drulă spune că prin acest pachet de legi se legalizează puterile informale pe care SRI în special, dar şi alte servicii de informaţii, le-au dobândit deja, în ultimii ani, prin pârghii de control şi influenţă netransparente.
„Domnul Hellvig a ieşit într-o conferinţă de presă din care sunt convins că nu a înţeles nimeni nimic, ne-a spus că societatea e prea plină de securism, suntem de acord, că partidele sunt prea pline de securism, suntem de acord, de-aia nu sunt în stare să facă politici publice coerente, de-aia nu sunt în stare să funcţioneze PSD şi PNL fără comandă, dar nu am auzit cine îşi dă demisia pentru odioasele legi ale securismului naţional. Aşteptăm. Prin urmare, venim noi, opoziţia vine cu soluţii în acest caz. Soluţia este: demisia lui Eduard Hellvig, cel care este răspunzător, din tot ce aflăm şi din tot ce ne spun conducătorii României în momentul de faţă pentru elaborarea acestor sinistre legi”, a declarat Cătălin Drulă, potrivit unui comunicat de presă al USR.
Drulă mai spune că USR a avertizat de la bun început împotriva strategiei de transformare a statului în Republica Securistă România prin noile legi ale securităţii naţionale şi a prezentat propria viziune privind organizarea şi controlul civil asupra serviciilor secrete.
Conform sursei menţionate, USR va da mandat reprezentanţilor săi în comisia specială din Parlament, care va dezbate noile legi ale securităţii naţionale, să întărească controlul civil real asupra serviciilor şi să se opună militarizării societăţii.
Directorul SRI, Eduard Hellvig, a declarat vineri, într-o declaraţie de presă, că aducerea la zi a legilor securităţii naţionale nu este un obiectiv recent, ci unul ratat în ultimii 30 de ani. El a precizat că ar trebui stipulat în lege că funcţia de Director al unei structuri de informaţii să fie limitată la maximum două mandate, pentru că prea multă putere poate dăuna democraţiei.
„Mi-aş dori ca o astfel de prevedere să fie introdusă în noua legislaţie adoptată de Parlament”, a mai spus Hellvig.