Comisia de la Veneția, raport devastator pentru Codurile Penale şi OUG privind legile justiţiei

Propunerea de reformă a legislației privind justiția penală în România slăbește lupta împotriva corupției și a altor infracțiuni grave, conform Comisiei de la Veneția.

Într-un aviz adoptat astăzi, Comisia de la Veneția a Consiliului Europei își exprimă îngrijorarea că numeroasele proiecte de amendamente la Codul penal și Codul de procedură penală din România slăbesc serios eficacitatea sistemului său de justiție penală pentru a combate infracțiunile de corupție, crimele violente și criminalitatea organizată. 

Comisia de la Veneția recomandă autorităților române să efectueze o reevaluare generală a amendamentelor din ambele coduri printr-un proces de consultare cuprinzător și eficient pentru a veni cu o propunere legislativă solidă și coerentă care să beneficieze de un sprijin larg în cadrul societății românești și care să țină seama pe deplin de standardele aplicabile și să urmeze îndrumările Curții Constituționale.

La data de 12 octombrie, Curtea Constituțională a României a stabilit că peste 60 de articole din proiectul de lege de modificare a Codului de Procedură Penală au fost neconstituționale și se preconizează că va examina constituționalitatea proiectelor de amendamente la Codul Penal la sfârșitul acestei luni.

De asemenea, Comisia a adoptat cu unele amendamente avizul preliminar emis în iulie privind trei proiecte de legi care modifică legislația existentă privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii.

Acest aviz critică faptul că aceste legi ar afecta negativ eficiența, calitatea și independența sistemului judiciar, cu consecințe negative asupra luptei împotriva corupției. Cele trei legi au fost deja promulgate și au intrat în vigoare.

În aviz se menționează că cele două ordonanțe de urgență ale Guvernului, recent adoptate de guvernul român, se referă la aspectele abordate în prezentul aviz. Deși Comisia salută ca o etapă pozitivă amânarea intrării în vigoare a schemei de pensionare anticipată pentru magistrați, care va acorda Parlamentului timp pentru a-și reconsidera acest sistem, nu a examinat alte părți ale acestei ordonanțe și își rezervă poziția în acest sens.

În ceea ce privește proiectele de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, avizul subliniază faptul că, deși dezbaterea publică s-a axat pe riscul de subminare a luptei împotriva corupției, impactul acestora este mult mai amplu.

Potrivit Comisiei, reforma ar putea afecta în mod semnificativ sistemul judiciar penal și funcționarea eficientă și eficientă a acestuia, în special cercetarea, urmărirea penală și judecarea altor forme grave și complexe de infracțiuni.

Avizul critică viteza excesivă și transparența insuficientă a procesului de reformă, mai ales că au existat mai mult de 300 de amendamente, multe dintre ele reformând radical politica penală. Ritmul de adoptare a acestora a avut un impact negativ asupra calității legislației, care conține contradicții care ar putea cauza incertitudine juridică în viitor.

Comisia subliniază, de asemenea, că ar fi fost necesar un proces mai cuprinzător de discuții cu practicienii din domeniul juridic și cu societatea în general, în special ținând seama de faptul că amendamentele au fost puse la îndoială de actori precum Înalta Curte de Casație și că au provocat o mare divizare în societatea română și în instituții.

În plus, având în vedere conflictele dintre instituții (de exemplu, Președintele Republicii, Înalta Curte de Casație și Procurorul General împotriva Parlamentului), Comisia subliniază necesitatea de a acorda mai mult timp căutării unui sprijin mai amplu pentru pachetul legislativ.

Avizul nu oferă o analiză detaliată a tuturor amendamentelor la Codul penal și Codul de procedură penală, ci numai la cele care ridică preocupările cele mai mari.

În special, Comisia recomandă autorităților române:

Privind Codul de Procedură Penală să revizuiască detaliat legea de modificare în ansamblul său pentru a se asigura că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului de justiție penală.

Deşi toate amendamentele trebuie revizuite în detaliu, să se modifice substanțial regulile de comunicare privind investigațiile penale în curs (articolul 4), începerea urmăririi penale (articolul 305), pragurile de probă și incapacitatea de a utiliza anumite forme de probă [articolul 139 alineatul , 143, 153, 168) și dreptul de a fi informați și de a participa la toate actele de urmărire penală (articolele 83 și 92) să reconsidere dispozițiile finale și tranzitorii.

Privind Codul Penal să reexamineze și să modifice dispozițiile care reglementează infracțiunile legate de corupție, în special mita (articolul 290) - avizul subliniază faptul că proiectul de modificare ar descuraja persoanele care oferă mită să coopereze cu agenţiile de aplicare a legii -, să influențeze tranzacționarea și cumpărarea (articolele 291 și 292) , delapidarea (articolul 295) și abuzul în serviciu (articolul 297); să reconsidere și să modifice alte dispoziții cu un impact mai general, cum ar fi cele privind statutul limitărilor (articolele 154-155) - conform avizului, modificarea propusă creează un risc ridicat ca, în cazuri complexe, infracţiunile anchetate să se prescrie înaintea investigației și a procesului -, mărturia falsă (articolul 273) și compromiterea intereselor justiției (articolul 277 CC); să revizuiască și să modifice dispozițiile privind măsurile de confiscare extinsă (articolul 1121) și definiția funcționarului public (articolul 175), sancțiunile adiționale (articolul 65), pentru a le alinia la obligațiile internaționale ale țării.