Tăriceanu, despre raportul GRECO: ”Este părerea unor experți străini despre justiția din România”
Călin Popescu Tăriceanu a avut o reacție imediat după publicarea raportului GRECO. Președintele Senatului consideră că acest raport reprezintă ”părerea unor experți străini despre justiția din România” și o creditează pe Dana Gîrbovan, președintele UNJR.
”Raportul GRECO privind România a fost publicat pe http://www.just.ro/sau, mai bine zis, părerea unor experți străini despre justiția din România a fost publicată. Aceiași experți care nu au avut nimic de comentat despre dezvăluirile din ultimii ani (vezi protocoalele secrete, dosare făcute la comandă, sentințe venite din pădurile patriei, secții ilegale de investigarea magistraților, etc). Acum, să comparăm cu părerea magistraților români, cei care cunosc mai bine decât oricine realitatea din justiția românească”, a scris Călin Popescu Tăriceanu pe Facekook, distribuind o postare a judecătoarei Dana Gîrbovan, președinte al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR). ”Despre rapoartele GRECO si modalitatea de implementare a recomandarilor in statele europene
Sapte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii au trimis in urma cu doua saptamani o scrisoare publica in care au solicitat amanarea discutarii tuturor aspectelor ce privesc activitatea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie pana la o data ulterioara aprobarii publicarii rapoartelor Comisiei de la Venetia si ale GRECO, adoptate in saptamana 17-21 iunie 2019.
In finalul scrisorii, cei sapte au aratat ca "neparticiparea noastra la lucrarile Plenului din data de 24 iunie, este rezultatul unui proces deliberativ responsabil, subsumat necesitatii respectarii independentei justitiei, al carei garant este Consiliul Superior al Magistraturii, exigenta ce primeaza in raport cu exercitarea celorlalte atributii ale acestuia".
Mai simplu spus, membrii semnatari ai scrisorii isi justifica lipsa de la lucrarile Plenului CSM prin prisma unui raport GRECO, cerand publicarea imediata a acestuia.
Acestia lasa sa se inteleaga ca desfiintarea SIIJ opereaza automat, in baza recomandarilor unui raport GRECO inca nepublic.
Nici o prevedere din vreun regulament, conventie sau tratat european, dupa cum nici o practica a vreunui stat nu justifica o astfel de masura si o astfel de concluzie, impusa imperativ si agresiv nu din afara, ci din interiorul tarii.
Este inadmisibil ca un raport GRECO sa fie folosit in acest mod, pentru a bloca pur si simplu aplicarea unei legi in vigoare, ale carei prevederi au trecut in mod repetat de filtrul Curtii Constitutionale.
Voi publica in zilele ce urmeaza o serie de rapoarte GRECO privind alte state membre ale UE, pentru a intelege cum functioneaza implementarea rapoartelor GRECO, prin dialog constant cu autoritatile statului membru, prin evaluari reciproce, de-a lungul unor perioade lungi de timp, si nicidecum prin constrangere sau santaj.
Pentru inceput, insa, va prezint o situatie pe state membre a modului in care au fost implementate recomandarile GRECO rezultate in urma rundei a patra de evaluare "Prevenirea coruptiei cu privire la membrii Parlamentului, judecatori si procurori", evaluare lansata in 1 ianuarie 2012.
Am folosit ultimul raport de conformitate publicat pe siteul GRECO, cu mentiunea ca urmatoarele state nu au autorizat pana la aceasta data publicarea acestuia: Austria, Belgia, Germania, Ungaria, Lituania, Malta, Romania, Spania.
Referitor la durata publicarii acestor rapoarte, nu exista nici o regula in acest sens, depinzand de fiecare stat membru. Astfel, au fost situatii in care raportul a fost publicat in ziua adoptarii, in cateva saptamani sau luni de la adoptare, dupa cum rezulta din situatia de mai jos.
De asemenea, cu o singura exceptie, nici un stat nu a implementat satisfacator toate recomandarile.
Asadar, situatia pe state a raportului si recomandarilor GRECO sta in felul urmator:
1. Austria - raportul este confidential.
2. Belgia - raportul este confidential.
3. Bulgaria - raport adoptat la 23 iunie 2017 si publicat la 25 iulie 2017. Din 19 recomandari, 12 au fost implementate satisfacator.
4. Cehia - raport adoptat la 22 iunie 2018 si publicat la 28 februarie 2019. Nici una din cele 14 recomandari nu au fost implementate satisfacator.
5. Cipru - raport adoptat la 22 iunie 2018 si publicat la 6 septembrie 2018. Din 16 recomandari, 2 au fost implementate satisfacator.
6. Croatia - raport adoptat la 7 decembrie 2018 si publicat la 29 ianuarie 2019. Din 11 recomandari, 5 au fost implementate satisfacator.
7. Danemarca - raport adoptat la 22 iunie 2018 si publicat la 12 septembrie 2018. Din 6 recomandari, una a fost implementata satisfacator.
8. Estonia - raport adoptat si publicat la 23 iunie 2017. Din 19 recomandari, 14 au fost implementate satisfacator.
9. Finlanda - raport adoptat si publicat la 23 iunie 2017. Toate cele 8 recomandari au fost implementate satisfacator.
10. Franta - raport adoptat la 22 iunie 2018 si publicat la 18 septembrie 2018. Din 11 recomandari, 4 au fost implementate satisfacator.
11. Germania - raportul este confidential.
12. Grecia - raport adoptat la 18 octombrie 2017 si publicat la 1 martie 2018. Din 19 recomandari, 6 au fost implementate satisfacator.
13. Irlanda - raport adoptat la 22 iunie 2018 si publicat la 5 iulie 2018. Din 11 recomandari, 3 au fost implementate satisfacator.
14. Italia - raport adoptat la 7 decembrie 2018 si publicat la 13 decembrie 2018. Din 12 recomandari, 3 au fost implementate satisfacator.
15. Letonia - raport adoptat la 22 martie 2019 si publicat la 3 iunie 2019. Din 14 recomandari, 9 au fost implementate satisfacator.
16. Lituania - raportul este confidential.
17. Luxemburg - raport adoptat la 22 martie 2019 si publicat la 26 martie 2019. Din 14 recomandari, 4 au fost implementate satisfacator.
18. Malta - raportul este confidential.
19. Marea Britanie - raport adoptat la 24 martie 2017 si publicat la 10 noiembrie 2017. Din 8 recomandari, 7 au fost implementate satisfacator.
20. Olanda - raport adoptat la 23 martie 2018 si publicat la 14 iunie 2018. Din 7 recomandari, 3 au fost implementate satisfacator.
21. Polonia - raport adoptat la 22 iunie 2018 si publicat la 28 iunie 2018. Din 16 recomandari, 7 au fost implementate satisfacator.
22. Portugalia - raport adoptat la 21 iunie 2019 si publicat la 28 iunie 2019. Din 15 recomandari, una a fost implementata satisfacator.
23. Romania - raportul este confidential.
24. Slovacia - adoptat la 22 martie si publicat la 26 martie 2019. Din 16 recomandari, 7 au fost implementate satisfacator.
25. Slovenia - raport adoptat la 23 martie 2018 si publicat la 5 iulie 2018. Din 19 recomandari, 14 au fost implementate satisfacator.
26. Spania - raportul este confidential.
27. Suedia - raport adoptat la 18 octombrie 2017 si publicat la 24 octombrie 2017. Din 8 recomandari, 6 au fost implementate satisfacator.
28. Ungaria - raportul este confidential.
In concluzie, cu o singura exceptie, nici un stat nu a implementat inca toate recomandarile GRECO, desi vorbim de o evaluare lansata in urma cu mai bine de 6 ani.
Aceasta situatie este explicabila prin prisma faptului ca aceste recomandari trebuie implementate intr-un sistem de multe ori consolidat ori trebuie armonizate cu alte reglementari existente. Sunt situatii in care statele argumenteaza de ce unele reglementari criticate de GRECO trebuie pastrate, tocmai pentru ca nu exista retete sablon care sa fie impuse in toate statele.
Analiza rapoartelor GRECO releva si diversitatea foarte mare a sistemelor judiciare din statele UE si de ce nu este posibila aplicarea unor solutii unice peste tot.
Ca atare, a pretinde agresiv si a bate cu pumnul in masa pentru a implementa imediat si fara discutie niste recomandari GRECO releva o necunoastere crasa a modului in care aceste institutii functioneaza in raport cu statele membre.
Revenind la Romania, daca raportul final GRECO include si ce a cuprins raportul ad-hoc din 2018, care continea o serie de erori juridice si faptice, precum si opinii ce preiau vadit subiectiv doar o parte din punctele de vedere existente la nivelul institutiilor romane, cu atat mai mult acest raport trebuie analizat sistematic si expuse problemele pe care le contine. Acest lucru trebuia facut si in 2018, dupa publicarea raportului ad-hoc, si trebuie facut in continuare de Ministerul Justitiei, daca cei ce conduc ministerul sunt interesati cu adevarat de problemele sistemului judiciar si rezolvarea lor”, aceasta este postarea Danei Gîrbovan.