Summit Sibiu. Cum va arăta viitorul UE, în viziunea Comisiei Europene

Summit Sibiu. Liderii Uniunii Europene vor discuta la Sibiu, pe 9 mai, despre viitorul Europei în contextul Brexit-ului și al crizelor cu care se confruntă construcția comunitară. În condițiile în care viziunile statelor membre sunt destul de diferite, este de așteptat ca declarația finală adoptată să fie una lipsită de ambiții.

La finalul lunii aprilie, Comisia Europeană și-a prezentat propriile obiective care ar trebui să se afle pe agenda strategică a UE:

1. o Europă care protejează: ar trebui să continuăm eforturile de consolidare a unei uniuni a securității efective și reale și să construim o veritabilă uniune europeană a apărării, astfel încât cooperarea în domeniul apărării în cadrul UE să devină regula, și nu excepția. De asemenea, trebuie să fim mai proactivi în gestionarea migrației. În acest sens, sunt necesare ample acțiuni la toate nivelurile și o abordare reală la nivelul UE care să aibă la bază partajarea responsabilității și solidaritatea între statele membre;

2. o Europă competitivă: trebuie să actualizăm, să modernizăm și să transpunem în practică, sub toate aspectele sale, piața unică. În activitatea de cercetare și inovare trebuie să punem accentul pe tranziția ecologică, socială și economică și pe provocările societale aferente. Trebuie să investim în principalele capacități digitale ale Europei și să colaborăm pentru a stimula inteligența artificială centrată pe factorul uman, creată în Europa. Trebuie să promovăm în continuare creșterea economică și să asigurăm o prosperitate durabilă prin aprofundarea uniunii economice și monetare. De asemenea, trebuie să sprijinim în continuare transformarea pieței europene a forței de muncă, asigurând în același timp echitatea acesteia;

3. o Europă echitabilă: trebuie să ne continuăm eforturile pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite prin Pilonul european al drepturilor sociale. De asemenea, trebuie să colaborăm cu statele membre pentru a asigura incluziunea și egalitatea socială, inclusiv prin abordarea disparităților regionale, a nevoilor minorităților, a aspectelor legate de gen și a provocării pe care o reprezintă îmbătrânirea populației. Trebuie să susținem și să promovăm cu fermitate valorile comune care stau la baza Uniunii Europene, cum ar fi statul de drept. Avem nevoie de o politică fiscală echitabilă și modernă, de servicii de sănătate de înaltă calitate, la prețuri rezonabile și accesibile tuturor, precum și de acces la locuințe de calitate, eficiente din punct de vedere energetic și abordabile ca preț pentru toți cetățenii din Europa;

4. o Europă durabilă: trebuie să modernizăm economia pentru a adopta modele de consum și de producție durabile. Trebuie să ne consolidăm eforturile de combatere a schimbărilor climatice și de inversare a tendinței de degradare a mediului. Trebuie să trecem la o economie circulară mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor prin promovarea creșterii verzi, a bioeconomiei și a inovațiilor durabile. De asemenea, trebuie să valorificăm la maximum potențialul uniunii energetice prin abordarea provocărilor majore rămase, printre care se numără securitatea energetică, costurile energiei pentru gospodării și întreprinderi, precum și impactul asupra schimbărilor climatice;

5. o Europă influentă: pe scena mondială, Europa trebuie să se afirme ca actor-cheie sprijinind consecvent și cu fermitate o ordine mondială multilaterală, bazată pe norme, având în centrul său Organizația Națiunilor Unite. De asemenea, dezvoltarea de relații solide cu țările din imediata vecinătate, în baza unui echilibru clar între drepturi și obligații, ar trebui să reprezinte o prioritate pentru UE. Un rolul consolidat al monedei euro în lume ar contribui, de asemenea, la sporirea suveranității economice și monetare a Europei.

”Atât prioritățile pe care le-am stabilit, cât și modul în care le explicăm și în care comunicăm cu cetățenii europeni vor fi premise esențiale ale unei Uniuni mai unite, mai puternice și mai democratice. În cursul acestui mandat, instituțiile UE și mai ales Comisia Juncker au dorit să comunice dintr-o perspectivă axată mai mult pe aspectele politice și strategice. Această experiență ne-a arătat că este timpul să renunțăm la tendința de a revendica reușitele la nivel național și eșecurile la nivel european și, în schimb, să explicăm împreună mai bine deciziile și politicile noastre comune”, spune Comisia Europeană.