Sesizarea privind Legea parteneriatului public-privat, discutată miercuri de CCR

Deputatul Alexandru Nazare, vicepreşedinte PDL, a anunţat, printr-un comunicat remis MEDIAFAX, că parlamentarii PDL şi PNL au contestat la Curtea Constituţională Legea parteneriatului public-privat, după ce Camera Deputaţilor a respins solicitarea de reexaminare formulată de preşedintele Traian Băsescu şi a admis forma iniţiată de Guvern.

Principalul argument al contestaţiei vizează modalitatea în care pot fi reziliate contractele încheiate între partenerul public şi partenerul privat.

"Se introduce posibilitatea modificării unilaterale sau rezilierii contractului de parteneriat public - privat de către partenerul public prin invocarea de «motive excepţionale legate de interesul naţional sau local». Legea nu defineşte criteriile prin care vor putea fi stabilite «motivele excepţionale»", s-a precizat în contestaţia la CC.

În acest sens este criticat articolul 38 al legii care oferă posibilitatea denunţării unilaterale a contractului de parteneriat public-privat, "cu notificarea prealabilă a partenerului privat şi a societăţii de proiect". În acest caz, dacă modificarea sau denunţarea unilaterală produce prejudicii partenerului privat, atunci acesta are dreptul la o despăgubire care va fi stabilită conform "normelor de aplicare a legii".

"În cazul în care modificarea ori denunţarea unilaterală a contractului îi aduce un prejudiciu, partenerul privat are dreptul să primească o despăgubire, stabilită potrivit prevederilor normelor de aplicare a legii, modalitatea de determinare fiind prevăzută în contractul de parteneriat public-privat", este prevederea contestată de PDL şi PNL.

Autorii contestaţiei reclamă formularea ambiguă a textului de lege, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, dar şi nerespectarea normelor de tehnică legislativă.

De asemenea, parlamentarii PDLşi PNL critică prevederile legii care oferă posibilitatea schimbării partenerului privat de către autoritatea publică fără a fi realizate noi proceduri de atribuire, impuse în directivele europene.

"Legea privind parteneriatul public-privat nu preia prevederile Directivei, iar posibilităţile de înlocuire a partenerului privat fără o nouă procedură de atribuire sunt condiţionate doar de includerea în documentaţia de atribuire sau în contract, în conformitate cu normele de aplicare. Întrucât normele de aplicare sunt un act cu forţă juridică inferioară, considerăm necesar ca pentru a respecta obligaţiile ca stat membru al UE şi prevederile Directivei 24/2014, Legea parteneriatului public-privat trebuie să includă condiţiile clare de înlocuire a partenerului privat fără organizarea unei noi proceduri de atribuire", s-a mai arătat în contestaţia adresată Curţii Constituţionale.

Camera Deputaţilor, ca for decizional, a respins în 11 iunie, cu 187 voturi "pentru", 107 voturi "împotrivă" şi 19 abţineri, obiecţiile preşedintelui Traian Băsescu la legea parteneriatului public privat şi a adoptat legea în forma iniţială.

Preşedintele a retrimis în Parlament legea parteneriatului public privat, arătând că se impune respingerea legii deoarece nu sunt stabilite clar situaţiile ce pot constitui motive excepţionale de interes naţional sau local ce conduc la încetarea unilaterală a contractului parteriatului public privat şi că în această formă legea prevede o procedură lipsită de transparenţă în ceea ce priveşte înlocuirea partenerului privat, fară realizarea unei noi proceduri de atribuire.

Comisia juridică a considerat însă că textul actual al legii este formulat "clar, fluent" şi a decis respingerea cererii de reexaminare a şefului statului, punct de vedere însușit de plen.

Legea reglementează încheierea şi derularea parteneriatului public-privat ce are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri destinate prestării unui serviciu public şi/sau operării unui serviciu public.