Senatul a votat amendamentul care îngreunează arestul preventiv. 88 de aleși, piedică procurorilor
Senatorii au votat un amendament la Codul de Procedură Penală, prin care arestarea preventivă este îngreunată. Astfel, arestul preventiv de 30 de zile se va face doar în baza unor indicii temeinice, nu în baza unor suspiciuni rezonabile, conform modificării. 88 de senatori au votat pentru, în timp ce doar 20 împotrivă. Amendamentul aparține senatorilor din majoritatea parlamentară: Cristiana Anghel(PC), Ioan Chelaru(PSD) și Ovidiu Donțu(PSD). For decizional în acest caz este Camera Deputaților.
Senatorii pun bețe în roate procurorilor DNA. Astfel, s-a revenit, prin vot secret, la forma veche a Codului Penal, după ce s-a votat amendamentul la Codul de procedură penală prin care arestarea este mai greu de realizat. Arestarea preventivă se va face, după noul amendament, pe baza unor ”indicii temeinice”.
Reamitim că încă de săptămâna trecută era de notorietare că legea va fi adoptată tacit de Senat. Termenul de 45 de zile pentru dezbatere a expirat joi.
Care este forma, după adoptarea amendamentului
Astfel, s-a eliminat din procedura arestării preventive, stipulată la articolul 202, ”suspiciunea rezonabilă” și s-a înlocuit cu ”indicii temeinice”:
"Masurile preventive pot fi dispuse daca din probe rezulta indicii temeinice ca o persoană a savarsit o fapta prevazuta de legea penala", se arata intr-un amendament la Codul de Procedura Penala care a fost aprobat, marți, 4 mai, cu 4 voturi 'pentru' si 3 voturi 'contra' in Comisia Juridica a Senatului.
Senatorul PNL Steliana Miron nu s-a aflat in sala de sedinta in momentul votului. CSM s-a declarat impotriva amendamentului.Amendamentul este asumat de senatorii Ioan Chelaru, Ovidiu Donțu și Cristiana Anghel.
Ce preved Codul de Procedură Penală în prezent
Art 202 din Codul de Procedura Penala prevedea până în prezent:
"(1) Măsurile preventive (reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu, arestarea preventivă, n.red.) pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni".
Mai mult, senatorii mai consideră că, în vechiul Cod de procedură penală, măsura arestării preventive faţă de un acuzat putea fi luată numai ”dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală”, iar în noul Cod de procedură penală, intrat în vigoare la 1 februarie 2014 9 articolul 233) condiţia de probe şi indicii temeinice a fost înlocuită cu cea de suspiciuni rezonabile.
”Aşa se face că de la începutul anului trecut, arestarea a devenit, dintr-o măsură excepţională, o regulă, fiind suficientă existenţa unui simplu denunţ ca ea să poată fi luată. De aici, plimbarea cu cătuşe a acuzaţiilor în faţa presei a devenit ceva cotidian, neexistând sancţiuni pentru încălcarea prezumţiei de nevinovăţie prin afectarea imaginii persoanei”, se menţionează în motivaţie.