Senatul a dat undă verde legii privind datele cu caracter personal şi protecţia vieţii private

Iniţiativa legislativă stabileşte că accesarea datelor se poate face "într-un cadru precis delimitat, de către instanţa de judecată sau cu autorizarea prealabilă a judecătorului", potrivit Mediafax.

Proiectul de lege mai arată că atunci când sunt transmise în format electronic, solicitările şi răspunsurile "se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, pentru asigurarea integrităţii datelor şi pentru stabilirea trasabilităţii acestora".

Propunerea legisativă aprobată de Senat prevede că datele de trafic referitoare la abonaţi şi utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului trebuie şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării.

Totodată, prelucrarea datelor de trafic, în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans este permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării.

Comisiile de specialitate şi plenul Senatului au respins amendamentele înaintate de senatorul PC Cristiana Anghel prin care se propunea reducerea perioadei de 3 ani la 6 luni pentru "ştergerea sau transformarea datelor de trafic referitoare la abonaţi şi la utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice destinate publicului, în date anomine atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări", precum şi pentru "prelucrarea datelor de trafic, în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans".

Proiectul de lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal a fost semnat de liderii partidelor parlamentare, în mai, în urma unor consultări care au avut loc la Cotroceni.

În expunerea de motive care însoţeşte proiectul se arată că această propunere legislativă de modificare a Legii 506 din 2004 nu urmăreşte înlocuirea Legii 82 din 2012 declarată neconstituţională prin decizia Curţii Constituţionale.

"Practic, compeltările şi modificările aduse Legii 506 din 2004 prin prezenta iniţiativă legislativă constau în definirea datelor tehnice ce permit individualizare echipamentelor utilizate de furnizorii de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice şi statuează garanţiile şi condiţiile de legalitate prin instituirea obligaţiei de obţinere a aprobării judecătorului competent anterior accesării respectivelor date de orice autorităţi şi instituţii publice. Totodată, trebuie precizat că respectivele date sunt deţinute de furnizori în scopul facturării şi prevenirii unor litigii comerciale, iar acestor furnizori nu le sunt create obligaţii suplimentare", se menţionează în expunerea de motive.

Modificările şi completările aduse Legii 506 din 2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice au fost elaborate avându-se în vedere cerinţele prevăzute de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului, Directivele europene referitoare la protecţia datelor personale şi la protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, precum şi proiectul de Regulament al UE aflat în dezbatere, Constituţia şi celelalte acte normative naţionale, se mai precizează în document.

Prin urmare au fost introduce garanţii noi în cuprinsul legii, pentru a proteja dreptul la viaţa intimă, familial şi privată, având în vedere că această lege stabileşte condiţiile în care furnizorii prelucrează anumite categorii de date cu caracter personal din domeniul comunicaţiilor electronice, accesarea datelor poate fi făcută într-un cadru delimitat, de către instanţa de judecată sau cu autorizarea prealabilă a judecătorului, iar când sunt transmise solicitările, ele se semnează cu semnătură electronică extinsă, conform sursei citate.