Săptămână crucială pentru Kovesi. Statele UE ar putea decide numele procurorului european
O nouă rundă de negocieri între Parlamentul UE și Consiliul European este programată pentru marți, iar joi, statele membre ar putea decide cine va fi viitorul șef al Parchetului European.
Negociatorii Consiliului Uniunii Europene, reprezentat de preşedinţia semestrială finlandeză, şi cei ai noului Parlament European format după alegerile din 23-26 mai vor avea marţi o primă rundă de discuţii cu privire la desemnarea şefului Biroului Procurorului Public European (EPPO), poziţie pentru care se află în cursă şi Laura Codruţa Kovesi, au declarat luni, pentru Agerpres, surse de la Bruxelles.
Preşedinţia finlandeză a Consiliului UE ia în calcul includerea acestui subiect pe agenda reuniunii de joi a COREPER (Comitetul reprezentanţilor permanenţi ai ţărilor membre ale UE).
La 12 septembrie, Parlamentul European, care după alegerile europene din luna mai şi-a reconfirmat sprijinul pentru candidata Laura Codruţa Kovesi, şi-a desemnat noua echipă de negociatori pentru funcţia de procuror-şef european.
Noua echipă este formată din preşedinta Comisiei de control bugetar (CONT) a PE, Monika Hohlmeier, eurodeputată germană din grupul Partidului Popular European (PPE) din PE, Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), membru al grupului S&D din Spania, şi Maite Pagazaurtundua, vicepreşedintă a comisiei LIBE şi membră a grupului Renew Europe, tot din Spania, a anunţat joi pe contul său de Facebook eurodeputatul român Siegfried Mureşan.
Procedura de desemnare a noului procuror-şef european nu s-a finalizat până la încheierea mandatului fostului Parlament European, motiv pentru care a fost necesară desemnarea unei noi echipe de negociere. În cursă se mai aflau la momentul respectiv românca Laura Codruţa Kovesi, candidata preferată de Parlamentul European, şi francezul Jean-Francois Bohnert, favoritul Consiliului UE în urma unui vot în COREPER desfăşurat în luna februarie.
La finalul lunii iulie, Bohnert a fost propus de preşedintele francez Emmanuel Macron la şefia Parchetului Naţional Financiar din ţara sa şi urma să se retragă din cursa pentru funcţia de procuror-şef european, dar nu a făcut un anunţ oficial în acest sens.
Până în prezent, 22 de state membre ale UE s-au alăturat iniţiativei EPPO. Exceptând Regatul Unit, care va părăsi Uniunea Europeană, cele cinci ţări care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se vor putea alătura în orice moment.
EPPO va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant. EPPO va veni în completarea activităţii OLAF (Biroul european de luptă antifraudă) şi a Eurojust (agenţie a Uniunii Europene ce se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agenţiile statelor membre), care nu sunt echipate pentru a ancheta sau pentru a urmări penal cazuri individuale.