REPER, SENS și DREPT vor mușca puternic din voturile USR în marile orașe
USR va avea la alegerile parlamentare din 1 decembrie o problemă similară cu cea de la europarlamentarele din iunie: multe dintre voturile sale se vor duce la micile partidele desprinse din el. Acest risc este important mai ales în București și în alte mari orașe (Timișoara, Cluj-Napoca, Bacău, Brașov), unde aceste mici partide sunt mai vizibile.
REPER, SENS și DREPT s-au desprins din USR, fiind conduse toate de foști sau actuali europarlamentari useriști: Ramona Strugariu (REPER), Nicolae Ștefănuță (SENS) sau Vlad Gheorghe (DREPT). Toate aceste trei partide au depus liste pentru alegerile parlamentare, iar mulți dintre foștii useriști se află pe aceste liste.
De exemplu, pe listele Partidului SENS se află Florina Presadă, fostă senatoare USR, care deschide lista din București pentru Camera Deputaților, dar și Ana Ciceală, fost consilier general USR în Consiliul General al Capitalei, care e prima pe lista SENS pentru Senat în București. Ele candidează pentru „o societate progresistă, care prioritizează crizele ecologice și sociale”.
De asemenea, listele REPER includ oameni precum Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu numit de USR în 2021, care va candida la Senat în București sau Cătălin Teniță, deputat USR trecut între timp la REPER. În plus, REPER încearcă să atragă voturile comunității homosexuale, propunându-l pe Florin Buhuceanu, cunoscut activist gay, pentru poziția a doua pe listele partidului pentru Camera Deputaților. Președinta REPER, fostul europarlamentar USR Ramona Strugariu, candidează și ea pentru Parlament în județul Cluj.
Partidul DREPT a depus și el liste pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie, având nume cunoscute precum Cosette Chichirău, senatoare plecată din USR și care va candida la Iași din partea DREPT.
Fiecare dintre aceste trei partide ar putea poate lua între 1% și 3% la alegerile parlamentare, ceea ce înseamnă că USR ar putea pierde cel puțin 5% din bazinul său electoral, riscul fiind acela de a înregistra sub 10% la vot, la fel ca la europarlamentarele din vară.