Cum riscăm declanșarea articolului 7 și ce spun marii Europei. Declarații de la conferința Eurosfat

Că PSD forțează, în această perioadă, modificarea Codurilor Penale nu mai e o noutate pentru nimeni. Tudorel Toader a fost strâns cu ușa să adopte două ordonanțe de urgență controversate, care ar fi creat haos în sistemul judiciar. Nu a făcut-o, deocamdată, și, la cum arată lucrurile, nici nu mai pare dispus să cedere presiunilor venite din partea greilor PSD.

Mai mult, se pare că și premierul Viorica Dăncilă e de partea lui Tudorel Toader, întrucât nu dă semne că ar vrea să-l remanieze curând. Scopul final e clar: prin schimbarea legilor din justiție, greii PSD, în frunte cu Liviu Dragnea, speră să scape de dosarele penale sau de condamnările care îi așteaptă.

CE: Statul de drept e un subiect fierbinte

Astfel de intenții ale social-democraților sunt bine cunoscute la Bruxelles. Comisia Europeană urmărește atent ce se întâmplă la București și stă cu ochii pe Guvern ca pe butelie.

Șefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, a reiterat, recent, la București, că Bruxellesul nu doarme.

Prezentă la o dezbatere pe tema alegerilor europarlamentare, ea a spus că statul de drept este un subiect „fierbinte" și că cei de la Comisia Europeană sunt obligați să apere statul de drept prin toate instrumentele pe care le au la îndemână.

Angela Cristea nu s-a ferit să aducă în discuție inclusiv Articolul 7 din tratatul UE, a cărui activare e cunoscută sub numele de "opțiunea nucleară". E cel care, într-un final, poate duce la pierderea dreptului de vot în Uniunea Europeană.

„Statul de drept, un subiect fierbinte in toata Uniunea Europeana. Aici Comisia Europea are dreptul si obligatia de a fi garant al respectarii tratatelor UE. Ne uitam la instrumentele pe care le avem pentru a proteja statul de drept. De la o simpla evaluare a situatiei in statele membre pentru a vedea calitatea actului de justitie, cat e de independenta justitia, cat este de eficienta, pana la instrumente de tip infringement si pana la acel instrument pe care ne dorim sa nu il folosim deloc, Articolul 7. Uitandu-ne la ce se intampla in UE, desi nu ne-am dorit sa-l folosim, avem această procedura lansata impotriva a doua state membre si atunci ne punem intrebarea daca setul de instrumente este suficient sa protejam statul de drept in UE", a declarat Angela Cristea, la dezbaterea „Eurosfat 2019".

Copiii rebeli ai UE ar putea rămâne fără fonduri europene

Parlamentul European a votat un proiect legislativ care pune condiții la acordarea de fonduri europene. Riscă să fie sancționate țările care nu respectă valorile statului de drept și nu luptă eficient împotriva fraudelor și a corupției. Aceste state nu vor mai beneficia de bani europeni.

Comisia Europeană va fi cea care verifică modul în care statele membre își respectă aceste obligații. CE poate stabili că statul de drept este ameninţat dacă sunt subminate una sau mai multe dintre următoarele:

• funcţionarea adecvată a autorităţilor statului membru care implementează bugetul UE;
• funcţionarea adecvată a autorităţilor ce realizează controlul financiar;
• investigarea adecvată a fraudelor, inclusiv a fraudelor fiscale, a corupţiei şi a altor încălcări ce afectează implementarea bugetului UE

Comisia Europeană, cu ochii pe România

Pentru a fi siguri că evaluările statelor se fac în mod corect, Comisia Europeană va fi ajutată de un panel de experți independenți. E vorba de persoane pregătite, cu studii în drept constituțional și probleme financiare.

Statele considerate copiii rebeli ai Uniunii Europene sunt Polonia și Ungaria. Sunt țări în cazul cărora s-au și demarat procedurile de activare a Articolului 7, cel invocat de șefa reprezentanței CE în România.

Semnalele date de Guvernul de la București nu sunt dintre cele mai bune.

Recent, 12 ambasade au trimis un mesaj extrem de dur Guvernului de la București. Acestea se declară "profund îngrijorate de integritatea sistemului judiciar românesc".

Mesajul era semnat de Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Norvegia, Olanda, Statele Unite și Suedia. De asemenea, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Fran Timmermans, a transmis unul dintre cele mai dure mesaje la adresa Guvernului Dăncilă.

Bruxellesul nu trimite mesaje de amenințare fără să aibă informații clare că se încalcă statul de drept. Dacă România nu respectă democrația și mutilează justiția, atunci ar putea deveni ținta nedorită a proiectului care condiționează acordarea de fonduri europene.