Pensii speciale. Senator UNPR: Până ieri, un parlamentar nu avea deloc pensie. Eu vreau pensie!

"Eu vreau pensie. Eu nu vreau specială. Nu aveam pensie deloc. Până ieri, un parlamentar nu avea deloc pensie, ceea ce nu era normal. Eu am un exemplu, nu e muritor de foame, dar am un coleg în Hunedoara, fost senator, și are o pensie de sub o mie de lei pentru că a lucrat în siderurgie, a încheiat. Asta vă spun. Anii cât a fost aici (n.r - în Parlament) nu i s-au pus deloc la pensie. Vi se pare normal? Nu sunt de acord cu pensia specială. Noi, UNPR, ne-am declarat împotriva pensiilor speciale. Am votat pentru pensie", a spus Haralambie Vochiţoiu. 

Pensiile speciale, adoptate de parlamentari. 300 au votat "pentru"

Parlamentarii au adoptat, marți, proiectul de lege privind pensiile speciale, în urma reexaminării cerute de Klaus Iohannis, cu 300 de voturi "pentru", două "împotrivă" și opt abțineri. Procedura a fost, însă, contestată de liberali, care au părăsit sala de plen. Mai mult decât atât, parlamentarii rămân și cu majorările pe care și le-au votat pentru transport și cazare, potrivit Realitatea TV.

Pensiile de lux ale aleșilor sfidează pensiile de mizerie din România reală

În timp ce parlamentarii și-au votat pensii de lux, pensionarii de rând din România trăiesc cu mult sub coșul minim de supraviețuire, calculat chiar după standardele INS. Nu mai puțin de 622.000 români primesc pensia minimă garantată de stat, care a crescut în acest an la 400 de lei. Asta în timp ce coșul minim de supraviețuire, calculat după modul de calcul al INS, depășește 2.000 de lei lunar.

În România reală, există încă pensii de 1 leu, suplimentate forțat printr-o indemnizație de completare până la valoarea pensiei minime de 400 lei. În ultimul trimestru, numărul pensionarilor a scăzut cu peste 25.000 de persoane, iar ultimul anu a adus o scădere de peste 50 de mii de români.

Pensia minimă nu a ținut pasul cu creșterea salariului minim și nici cu ritmul inflației și al majorării prețurilor. Din 2009 și până în 2015, pensia minimă garantată de stat s-a majorat cu doar 50 de lei.

Din 400 de lei pe lună un pensionar din România este obligat să plătească cel puțin jumătate pe cheltuielile de utilități - gaze, curent electric, apă, întreținere. În lunile de iarnă, cheltuielile cu căldura înghit toată pensia minimă.

Pensia se evaporă și cu impozitele pe proprietate - minim 20% din buget, ceea ce înseamnă că pensionarul rămâne cu doar 20% din bani pentru mâncare - mai precis, 80 de lei pe lună. Dacă au ghinionul să se îmbolnăvească, românii care trăiesc din pensia minimă nu își pot permite medicamentele necompensate și sunt victimele sigure ale spitalizării.

Cei mai săraci pensionari din România sunt cei din județele Giurgiu și Botoșani, unde pensia medie nu trece de 711 lei. Alte județe aflate la limita de jos a sărăciei sunt Vrancea (704 lei) și Vaslui (707 lei).

La nivelul țării, discrepanțele sunt foarte mari între regiuni. Pensiile cele mai ridicate se plătesc în București, cu o pensie medie de 1121 lei,

Pensia medie lunară este 892 lei. La mijlocul anului 2015, erau 5,3 milioane de pensionari în România, dintre care 4,6 milioane primeau pensia de asigurări sociale de stat, restul fiind pensionari proveniţi din fostul sistem de asigurări pentru agricultori, pensionari de invaliditate sau de urmaș.

Pensia medie de asigurari sociale de stat a variat cu discrepante semnificative in profil teritorial, ecartul dintre valoarea minima si cea maxima depasind 400 de lei.