PCM Mureş: După marşul secuilor, ar trebui discutat statutul autonomiei, nu poveşti cu Crimeea
Preşedintele PCM Mureş, Kiss Istvan, spune că după "marşul secuilor" care a avut loc luni, la Târgu Mureş, ar trebui discutată problema de fond, adică statutul autonomiei Ţinutului Secuiesc, nu "poveşti cu Crimeea şi cine poate veni în oraş", transmite corespondentul MEDIAFAX.
Preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM) Mureş, Kiss Istvan, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută alături de şeful formaţiunii, Biro Zsolt, că se vorbeşte "aiurea" despre "marşul secuilor" care a avut loc luni la Târgu Mureş, în loc să se discute despre fondul problemei - statutul autonomiei Ţinutului Secuiesc.
"Se discută despre Crimeea, cine să vină, cine să nu vină pe 10 martie la Târgu Mureş, în loc să se discute statutul Ţinutului Secuiesc, statutul autonomiei. Asta ar trebui discutat, fondul problemei – şi nu poveşti cu Crimeea şi cine poate să vină în Târgu Mureş pe 10 martie. Oricine poate să vină şi nu are nimeni dreptul să interzică aşa ceva, să discute aşa ceva", a spus Kiss Istvan.
Acesta a adăugat, referindu-se la declaraţiile europarlamentarului Laszlo Tokes conform cărora "secuii din Ţinutul Secuiesc sunt pe cale, precum tătarii din Peninsula Crimeea, să devină o minoritate pe propriul teritoriu" că "fiecare face comparaţia pe care o vrea".
"Noi nu ne comparăm nici cu tătarii şi nici cu altcineva, noi ştim ce dorim şi pentru asta mergem înainte", a arătat Kiss.
La rândul său, preşedintele PCM, Biro Zsolt, l-a atacat pe Laszlo Tokes, arătând că europarlamentarul nu a mai considerat că este important să participe la manifestările din 10 martie de la Târgu Mureş şi s-a mulţumit să trimită o scrisoare, pentru că nu mai candidează "aici, în România".
Întrebat despre comparaţia făcută de Tokes între secui şi tătarii din Crimeea, Biro a spus că tătarii se numără printre comunităţile care doresc sau au autonomie, această "instituţie" existând şi în alte ţări din Europa.
"Şi tătarii din Crimeea şi ruşii din Ucraina, mai multe comunităţi de pe teritoriul Rusiei doresc - şi unele comunităţi au - autonomie. Deci, şi în restul Europei există această instituţie, a autonomiei. Dacă facem o comparaţie în acest sens, atunci putem să spunem că da, dorim să avem şi noi autonomie, cum au comunităţile din UE, dacă ne gândim la catalani, la basci, la cei din Tirolul de Sud, danezii din Germania. În UE, dar şi în afara ei, există autonomii, cum a existat şi în Republica Socialistă România autonomie a maghiarilor. În acest fel putem să comparăm aceste autonomii", a declarat Biro.
El a adăugat că, pe de altă parte, fiecare comunitate are problemele proprii şi în acest sens "nu se pot compara sau trage la indigo aceste lucruri".
Preşedintele PCM a mai afirmat că PCM, ca şi co-organizator al "marşului secuilor" din 10 martie, de la Târgu Mureş, se delimitează de "capetele înfiebântate" care au încercat să provoace forţele de ordine şi de "orice fel de extremism”.
Europarlamentarul Laszlo Tokes declara, luni, în PE, că secuii din Ţinutul Secuiesc sunt pe cale să devină minoritari pe propriul teritoriu, aşa cum s-a întâmplat cu tătarii în Peninsula Crimeea şi a cerut ajutor UE pentru obţinerea autonomiei.
Laszlo Tokes preciza că la Târgu-Mureş a avut loc, luni, o manifestaţie a minorităţii maghiare "împotriva politicii de asimilare a guvernului român". Secuii din Ţinutul Secuiesc "sunt pe cale, precum tătarii din Peninsula Crimeea, să devină o minoritate pe propriul teritoriu", mai spunea Tokes, care a cerut Parlamentului European şi celorlalte instituţii europene să-i ajute pe secui să obţină autonomia.
Marţi, premierul Victor Ponta aprecia că europarlamentarul Laszlo Tokes, care a comparat situaţia minorităţii maghiare din România şi cea a minorităţii din Crimeea, "habar nu are unde e Crimeea" şi că astfel de declaraţii trebuie sancţionate, atenţionând că şi România are propriii extremişti.