Miniștrii propuși de Dacian Cioloș, respinși pe bandă rulantă. Cătălin Drulă, singurul aviz favorabil

Primul aviz negativ în comisia parlamentare l-a primit Tudor Pop, propunerea la Ministerul Tineretului și Sportului. Au urmat, pe rând, Tudor Pop - propus ministru al Tineretului și Sportului, Iulia Popovici - propusă pentru Ministerul Culturi, Nicu Fălcoi - ministru al Apărării, Dan Barna - propus ministru al Internelor, Alin Stoica - propus ca ministru de Interne, Cristian Ghinea - propus ca ministru al Fondurilor Europene, Cristina Prună - propusă ministru al Energiei,  Ionuţ Moşteanu, propus la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Claudiu Năsui - propus la Economie, Stelian Ion, propus la Justiție, Dragoș Pîslaru - pentru Finanțe, George Căţean - desemnat la Agricultură, Ioana Mihăilă - la Sănătate, Corina Atanasiu - desemnată la Miniaterul Educației.

Pe de altă parte, Cătălin Drulă a fost singurul candidat care a obținut aviz pozitiv.

FĂLCOI ȘI BARNA, DECLARAȚII CONTROVERSATE

2 dintre miniștrii audiați, Nicu Fălcoi, pentru Ministerul Apărării Naționale și Dan Barna, Externe, au făcut o serie de declarații contradictorii.   

Fălcoi a fost întrebat de ce nu este prevăzut în programul de guvernare USR angajamentul de 2% din PIB pentru Apărare.

"În opinia noastră nu mai trebuie prevăzută această cifră. Este de la sine înţeles. Este lege în acest moment şi este o înţelegere la care au achiesat toate partidele politice că România va aloca minim 2% pentru Apărare în anii următori. (...) Nu, nu a scăpat. În opinia noastră, chiar nu trebuia să scriem 2% în acel program de guvernare. Este de la sine înţeles că acel 2% există. Da, putem să discutăm în viitor poate şi de o creştere a acestui procent. Asta nu înseamnă că acum este momentul, dar într-un viitor", a precizat Fălcoi.

Dan Barna, propus pentru Ministerul Afacerilor Externe, a făcut o declarație controvesată în timpul audierii din comisia de specialitate a Parlamentului. Acesta a afrmat că SUA că și-ar fi luat mâna în mod formal de pe Europa de Est. Ulterior, la declarațiile de presă, Barna a afirmat că declarația sa a fost scoasă din context.

Candidaţii propuşi de Dacian Cioloş sunt:

* Dan Barna - ministrul Afacerilor Externe;

* Nicu Fălcoi - ministrul Apărării Naţionale;

* Alin Stoica - ministrul Afacerilor Interne;

* Stelian Ion - ministrul Justiţiei;

* Dragoş Pîslaru - ministrul Finanţelor;

* Cătălin Drulă - ministrul Transporturilor şi Infrastructurii;

* Cristina Prună - ministrul Energiei;

* Claudiu Năsui - ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului;

* George Căţean - ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

* Mihai Goţiu - ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor;

* Cristian Ghinea - ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene;

* Ioana Mihăilă - ministrul Sănătăţii;

* Ionuţ Moşteanu - ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei;

* Oana Ţoiu - ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale;

* Corina Atanasiu - ministrul Educaţiei;

* Monica Berescu - ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării;

* Iulia Popovici - ministrul Culturii;

* Tudor Pop - ministrul Tineretului şi Sportului.

Programul audierilor începe la ora 10,00, candidaţii având la dispoziţie, în medie, câte o oră pentru a-şi expune intenţiile şi pentru a răspunde la întrebări. Excepţie fac Ioana Mihăilă propusă pentru Ministerul Sănătăţii care are alocate două ore, precum şi Stelian Ion - Ministerul Justiţiei, Mihai Goţiu - Ministerul Mediului şi Corina Atanasiu - Ministerul Educaţiei, câte o oră şi jumătate.

Lista cu miniştri şi programul de guvernare au fost depuse, luni, la Parlament.

Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au mai decis ca votul asupra listei miniştrilor şi programului de guvernare să aibă loc miercuri.

Conform regulamentului, fiecare candidat pentru funcţia de ministru înscris în lista Guvernului este audiat, în şedinţă comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere legislative al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă.

În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat. Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcţia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială.

Legislativul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Votul este secret, cu bile. Trebuie să fie prezenţi cel puţin jumătate plus unu dintre membrii celor două Camere ale Parlamentului.

Pentru a fi învestit, Guvernul Cioloş are nevoie de votul favorabil a 234 de parlamentari. USR are 80 de deputaţi şi senatori.

În cazul neacordării votului de încredere, Parlamentul, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere, aduce de îndată această situaţie la cunoştinţa preşedintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.

În cazul adoptării, Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se înaintează, de asemenea, de îndată şefului statului spre a proceda la numirea Guvernului.