Lungul drum al măsurilor fiscale. Cum au echilibrat mediul de afaceri și PNL noul pachet
Guvernul Ciolacu și-a angajat în aceste zile răspunderea pe mult-discutatul pachet de măsuri fiscal-bugetare, prin care Coaliția PSD-PNL își propune reducerea deficitului bugetar în creștere. Pachetul final al acestor măsuri, deși contestat de mai multe sectoare din România, este mult mai echilibrat decât forma lui inițială.
Analiștii economici contactați de noi au susținut că acest efect a fost determinat de doi factori. Unul dintre acestea este reacția mediului de afaceri, care a venit nu doar cu critici, dar și cu observații tehnice justificate, care au fost luate în seamă. Al doilea este poziția PNL în cadrul Coaliției de guvernare, știut fiind faptul că liberalii se opun măsurilor care pot afecta mediul de afaceri.
De altfel, liberalii nu au ascuns în aceste zile faptul că au reușit să echilibreze mai multe decizii aflate pe masa Coaliției, într-o acțiune solidară cu mediul de afaceri. Una dintre ele este menținerea cotei unice de impozitare, despre care se vorbește tot mai intens că ar urma să fie modificată la solicitarea organismelor financiare internaționale. De altfel, trecerea la un sistem de impozitare progresiv a fost și una dintre cerințele constante ale PSD.
Trebuie spus că menținerea actualului sistem de impozitare a determinat, din start, ca măsurile gândite la nivelul Coaliției să nu fie unele abrupte pentru mediul de afaceri și să vizeze doar modificări la actualul cadru fiscal. Este o chestiune principială extrem de importantă, omisă în aceste zile din comentariile unor analiști de profil.
Totodată, PNL a reușit să se impună pe alte două direcții principiale, respectiv ca noile măsuri fiscale să urmărească stimularea investițiilor și consolidarea, atât cât se poate în acest moment, a capitalului românesc.
Așa s-a ajuns, de exemplu, la compromisul ca impozitarea marilor companii cu 1% din cifra de afaceri susținută de PSD să fie dublată de prevederea liberalilor ca impozitarea să se facă după deducerea investițiilor. Asta va permite acestor firme să nu-și abandoneze investițiile curente sau cele viitoare.
Pe de altă parte, respingerea introducerii unui plafon de profitabilitate de 30% pentru microîntreprinderi, discutat în primă fază la nivelul Coaliției, menținerea impozitului pe dividende la 8% și scutirea de impozit pentru veniturile de până în 10 mii de lei brut în Construcții, Agricultură, Industrie Alimentară și IT va permite consolidarea, în continuare, a veniturilor clasei de mijloc din România.
Așadar, dincolo de criticile susținute în aceste zile de Opoziția politică, actualul pachet de măsuri fiscal-bugetare pare să fie un compromis rezonabil între ținta de reducere a deficitului bugetar și nevoia de a avea un sistem fiscal optim, care să permită dezvoltarea economică. Acest lucru explică și de ce poziția vocală de până acum a unor sectoare, cum este cea a IMM-urilor, s-a redus considerabil.